Gonartroza – cauze, simptome și opțiuni de tratament

Cunoscută și sub denumirea de artroza genunchiului, gonartroza este de obicei rezultatul uzurii și pierderii progresive a cartilajului articular, pe fondul modificărilor degenerative. Ca rezultat al deteriorării cartilajului articular, spațiul dintre oasele implicate în articulație se va micșora și în cele din urmă oasele se freacă între ele. Apar osteofite (excrescențe osoase), iar prezența lor va duce la exacerbarea durerii și limitarea pronunțată a mișcării. Dacă nu se intervine rapid cu tratament, boala poate evolua până la compromiterea structurală totală a articulației, cu apariția deformărilor articulare severe și pierderea funcționalității și biomecanicii articulațiilor afectate.

În mod obișnuit, gonartroza apare la ambii genunchi, fiind frecventă în rândul vârstnicilor. Cu toate acestea, poate apărea și la tinerii adulți. Osteoartrita genunchiului este forma cea mai des diagnosticată de artrită, și prevalența continuă să crească pe măsură ce speranța de viață, dar și obezitatea, continuă să crească. Aproximativ 13% dintre femei și 10% dintre bărbații cu vârsta de peste 60 de ani prezintă gonartroză simptomatică. La persoane cu vârsta peste 70 de ani, se consideră că incidența crește până la 40%. Gonartroza este mai frecvent diagnosticată la femei, decât la bărbați, într-un raport 2:1 (4 din 10 femei, respectiv 2 din 10 bărbați au diagnosticul).

Gonartroza – cauze și factori de risc

Gonartroza este clasificată, în funcție de etiologie, în primară și secundară. Forma primară este rezultatul degenerării progresive cartilajului articular, fenomen pus pe seama înaintării în vârstă și uzurii asociate. Gonartroza secundară este rezultatul degenerării cartilajului articular, dar pus pe seama unui motiv cunoscut (factori circumstanțiali, afecțiuni, factori de risc). Așadar, în cele ce urmează vor fi abordate în principal cauzele gonartrozei secundare, întrucât gonartroza care apare la persoanele în vârstă se datorează, în primul rând, modificărilor degenerative care apar la nivelul articulației genunchiului:

• traumatismele la nivelul genunchiului și leziuni postchirurgicale; poate fi vorba atât despre traumatisme puternice, penetrante sau contondente, cât și de microtraumatisme constante;
• malformații congenitale ale membrelor;
• deviații axiale ale genunchilor în plan frontal (genu varus sau genu valgum);
• scolioza;
• rahitismul;
• hemocromatoza;
• condrocalcinoza;
• ocronoza;
• guta și pseudoguta;
• boala Wilson, boala Paget;
• tulburări endocrine: acromegalia, hiperparatiroidismul, hiperuricemia;
• necroza avasculară;
• diferite tipuri de artrită (reumatoidă, infecțioasă, psoriazică);
• hemofilia;
• siclemia (drepanocitoza, anemia falciformă).

Toate aceste condiții patologice pot duce la afectarea articulației, în sensul pierderii progresive a cartilajului articular și apariția gonartrozei. Există mai mulți factori asociați cu riscul crescut de a dezvolta gonartroză, iar aceștia sunt:

Factori modificabili

• Traumele acute puternice sau repetate, de energie redusă, la nivelul articulației;
• Riscul profesional, ocupațiile care implică statul prelungit în picioare și îndoirea repetitivă a genunchilor crescând riscul de a dezvolta gonartroză;
• Slăbiciunea și hipotonia musculară, ca urmare a consolidării deficitare a articulației, așadar a structurilor implicate în asigurarea arhitecturii acesteia;
• Greutatea, fiind cunoscut faptul că gonartroza este mai frecvent diagnosticată la persoanele supraponderale;
• Sedentarismul;
• Starea generală de sănătate, sindromul metabolic fiind un factor predispozant al bolii;
• Dieta bogată în purine.

Factori nemodificabili

• Vârsta (incidență crescută în rândul persoanelor cu vârstă de peste 60 de ani);
• Sexul (incidență aproape dublă în rândul persoanelor de sex feminin), mai ales în perioada postmenopauză;
• Predispoziția genetică (confirmată prin studii familiale, în care s-a observat că riscul crește în cazul în care o rudă de gradul I sau II suferă de gonartroză).

Simptomele artrozei genunchiului se pot face resimțite chiar și în jurul vârstei de 50 de ani, dar s-a observat că în jurul acestei vârste, doar 15-20% dintre persoanele cu constatări radiografice ale leziunilor tipice din gonartroză se vor prezenta cu simptome. Acestea tind să devină relativ mai severe odată cu înaintarea în vârstă, ca urmare a degradării constante a cartilajului articular.

Gonartroza – simptome și manifestări clinice

De cele mai multe ori, persoanele cu gonartroză se prezintă la specialist cu o prezentare foarte nespecifică, și anume durerea de genunchi. Este foarte important să se acorde atenție deosebită istoricului medical și caracteristicilor durere, deoarece o durere de genunchi poate fi transmisă chiar și de la coloana lombară sau articulația șoldului. În faza de debut, gonartroza nu provoacă simptome relevante, acestea putând trece ușor neobservate. Totuși, pe măsură ce cartilajul este afectat și se degradează progresiv, se ajunge în punctul în care oasele se freacă între ele, și apar simptomele specifice. De obicei, durerea din gonartroză are următoarele caracteristici:

• apare la nivelul genunchilor;
• are intensitate progresivă;
• se înrăutățește odată cu activitățile prelungite care implică articulația genunchiului;
• se înrăutățește prin mișcări de aplecare, ridicare/coborâre a scărilor;
• se înrăutățește după o perioadă lungă de inactivitate (dureri intense dimineața, după somn);
• se ameliorează odată cu repausul, dar nu prelungit;
• rigiditate articulară și scăderea amplitudinii de mișcare (dificultăți în flexie sau extensie).

De obicei, genunchiul afectat de gonartroză apare umflat, iar în unele cazuri se pot auzi sunete precum pocnete și trosnituri (cracmente) la nivelul articulației. În cazuri mai severe, durerea ar putea fi resimțită pe întreg parcursul zilei, limitând semnificativ capacitatea funcțională. Totuși, dacă este diagnosticată în timp util, poate fi întârziată evoluția bolii și progresia spre o afectare mult mai severă a integrității structurale și biomecanice.

Gonartroza – opțiuni de tratament

Tratamentul pentru gonartroză poate fi nechirurgical sau chirurgical. De obicei, se inițiază prin abordarea tratamentelor nechirurgicale, și se trece la tratament chirurgical odată ce măsurile ce au fost luate inițial nu mai sunt eficiente sau nu s-au dovedit eficiente. Abordarea nechirurgicală nu modifică procesul fiziopatologic de bază al bolii, dar poate diminua semnificativ durerea și dizabilitatea asociate diagnosticului de gonartroză.

Management nechirurgical

• Educarea pacientului în vederea adoptării unui stil de viață care vizează, în primul rând, să se evite factorii de risc, pozițiile solicitante, mișcările care duc la agravarea bolii;
• Fizioterapie, kinetoterapie, pierderea în greutate;
• Stabilizarea genunchiului (orteze, genunchiere) și repaus;
• Medicamente antiinflamatoare, inhibitori COX-2, glucozamină și sulfat de condroitină;
• Injecții cu corticosteroizi;
• Injecții cu acid hialuronic.

Injecțiile intraarticulare cu acid hialuronic, glicozaminoglican răspândit în întreg corpul, parte esențială a lichidului sinovial și cartilajului articular, pot fi foarte benefice. Diminuarea acidului hialuronic la nivelul lichidului sinovial contribuie la pierderea cartilajului articular, rigiditatea și durerea asociate. Livrarea locală a acidului hialuronic, la nivelul articulației, acționează drept un lubrifiant esențial și chiar poate stimula producția naturală de acid hialuronic în articulație.

Management chirurgical

• Osteotomie;
• Artroplastie unicompartimentală de genunchi;
• Artroplastia totală a genunchiului.

Fiecare alternativă chirurgicală de tratament pentru gonartroză trebuie atent aleasă, pe baza mai multor variabile, cum ar fi vârsta pacientului, prognosticul de recuperare, starea vasculară, dar și eventualul proces care a stat la baza apariției bolii (gonartroză secundară).

Gonartroză – riscuri și complicații

Dincolo de faptul că gonatroza netratată poate evolua spre afectarea totală a articulației, există și riscuri asociate diferitelor alternative terapeutice. De la necesitatea de administrare constantă a antiinflamatoarelor nesteroidiene, până la injecțiile cu corticosteroizi și acid hialuronic, există riscul de a se prezenta astfel (cu mențiunea că, evident, pot exista și complicații chirurgicale):

Efecte adverse ale utilizării antiinflamatoarelor nesteroidiene în gonartroză

• Dureri și arsuri la stomac;
• Ulcere gastrice;
• Probleme renale.

Efectele adverse ale injectării intraarticulare cu corticosteroizi în gonartroză

• Durere, umflături;
• Decolorarea pielii la locul injectării;
• Creșterea glicemiei;
• Infecții;
• Reacții alergice.

Efecte adverse ale injectării intraarticulare de acid hialuronic în gonartroză

• Durere la locul injectării;
• Dureri musculare;
• Probleme și tulburări de mers;
• Febră;
• Dureri de cap;
• Frisoane.

Pentru ABONAMENTE și CREDITE DE SPECIALITATE click AICI!

Referințe bibliografice:

1. Uivaraseanu B, Vesa CM, Tit DM, Abid A, Maghiar O, Maghiar TA, Hozan C, Nechifor AC, Behl T, Patrascu JM, Bungau S. Therapeutic approaches in the management of knee osteoarthritis (Review). Exp Ther Med. 2022 May;23(5):328. doi: 10.3892/etm.2022.11257. Epub 2022 Mar 15. PMID: 35386619; PMCID: PMC8972824. Link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8972824/;
2. Michael JW, Schlüter-Brust KU, Eysel P. The epidemiology, etiology, diagnosis, and treatment of osteoarthritis of the knee. Dtsch Arztebl Int. 2010 Mar;107(9):152-62. doi: 10.3238/arztebl.2010.0152. Epub 2010 Mar 5. Erratum in: Dtsch Arztebl Int. 2010 Apr;107(16):294. PMID: 20305774; PMCID: PMC2841860. Link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2841860/;
3. Hsu H, Siwiec RM. Knee Osteoarthritis. [Updated 2023 Jun 26]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2024 Jan-. Link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK507884/;
4. Heidari B. Knee osteoarthritis prevalence, risk factors, pathogenesis and features: Part I. Caspian J Intern Med. 2011 Spring;2(2):205-12. PMID: 24024017; PMCID: PMC3766936. Link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3766936/.