Gripa de tip A: manifestări clinice, abordări terapeutice și prevenție

Gripa de tip A reprezintă una dintre cele mai frecvente și potențial severe infecții virale, având caracter sezonier. La nivel global, afectează milioane de oameni în fiecare an, și încă rămâne o cauză importantă de morbiditate și mortalitate. Virusurile gripale de tip A au o capacitate foarte ridicată de a suferi mutații, ceea ce le face responsabile pentru majoritatea pandemiilor de gripă din istorie. Acestea fac parte din familia Orthomyxoviridae și sunt virusuri cu o structură relativ complexă, care include segmente de ARN monocatenar. Subtipurile virale diferă între ele prin variabilitatea proteinelor de suprafață prezentate: hemaglutinina (H) și neuraminidaza (N).

Până în momentul de față, au fost identificate 18 subtipuri de hemaglutinină (notate H1-H18), respectiv 11 subtipuri de neuraminidază (N1-N11). Prin combinarea acestor subtipuri proteice, rezultă un număr foarte mare de combinații posibile. Gripa de tip A poate fi cauzată de infecția cu oricare dintre aceste subtipuri virale de Influenza A, însă de-a lungul timpului s-au identificat doar câteva subtipuri patogene la om, cele mai importante fiind:

• H1N1: subtip responsabil pentru pandemia din 1918 (gripa spaniolă), dar și pentru cea din 2009 (gripa de tip A H1N1, gripa porcină);
• H3N2: subtipul H3N2 a circulat foarte des în ultimii ani și este frecvent asociat cu sezoanele severe de gripă de tip A;
• H5N1 și H7N9: sunt subtipuri virale care infectează în special păsările, dar au și potențialul de a deveni zoonoze (boli transmise de la animale la oameni), însă transmiterea interumană este încă limitată.

Aceste combinații de proteine virale au drept rezultat, așadar, apariția de noi tulpini și subtipuri. Virusurile de tip A care cauzează gripa de tip A au o capacitate mare de modificare genetică, în special prin două mecanisme principale:

• Deriva antigenică (Antigenic drift): modificări minore în structura genetică a virusului, care apar constant, determinând apariția de noi tulpini în fiecare sezon gripal;
• Resotare antigenică (Antigenic shift): schimbare bruscă, importantă în structura antigenică, care poate da naștere unor noi tulpini virale cu potențial pandemic, ca rezultat al schimbului orizontal de gene între tulpini virale diferite.

Gripa de tip A este cauzată în special de subtipurile H1N1 și H3N2, transmise pe cale aeriană.

Gripa de tip A – cauze și factori de risc

Influenza de tip A se transmite prin picături respiratorii microscopice (picături Flügge), care se elimină în timpul vorbirii, tusei, strănutului. Astfel, persoanele infectate pot răspândi Influenza cu până la o zi înainte de apariția simptomelor și cu până la cinci zile după debutul bolii. Gripa de tip A este o infecție sezonieră – maximul incidenței se poate observa la începutul toamnei și în lunile de iarnă –, deseori ducând la epidemii sezoniere de gripă. Există mai mulți factori care cresc riscul susceptibilitatea unei persoane la infecția cu virusul gripal de tip A și, de asemenea, la posibile complicații asociate acestei infecții:

• Vârsta: copiii mici (sub 5 ani) și vârstnicii (peste 65 de ani) sunt mai susceptibili să dezvolte gripă de tip A, precum și forme mai severe și complicații;
• Comorbidități: persoanele cu boli cronice preexistente, cum ar fi diabetul zaharat, bolile de natură cardiovasculară, bolile pulmonare cronice (astm, BPOC) și insuficiență renală, sunt mult mai vulnerabile la complicațiile gripei;
• Imunodepresia: persoanele cu afecțiuni imunodepresive (HIV/SIDA, cancer) sau cele care urmează tratamente cu corticosteroizi sunt mai susceptibile să dezvolte gripă de tip A și, de asemenea, infecții severe;
• Starea de graviditate: femeile însărcinate – în special în al doilea și al treilea trimestru – vor avea un risc mare de complicații gripale severe, inclusiv pneumonie;
• Locurile aglomerate: transmiterea virusului între indivizi este mai frecventă în spitale, școli, grădinițe, corporații (de obicei, apar focare de gripă de tip A în astfel de instituții).

Gripa de tip A este o infecție a tractului respirator care provoacă inflamarea arborelui respirator superior și a traheei. Privitor la cât durează gripa la adulți și copii, simptomele acute tind să se manifeste tind de 7-10 zile, iar boala este autolimitată la majoritatea persoanelor sănătoase. La grupele de risc, menționate mai sus, complicațiile se pot dezvolta în doar 48 de ore de la apariția simptomelor sindromului viral. Virusul se replică în căile respiratorii superioare și ulterior chiar la nivelul căilor respiratorii interioare, încă din momentul inoculării. Viremia maximă se atinge de obicei în aproximativ 48 de ore din momentul infecției inițiale cu gripa de tip A.

Gripa de tip A – simptome și manifestări clinice

Simptomele gripei de tip A apar de obicei brusc, la aproximativ 1-4 zile după expunere, descrise sub denumirea de „sindrom viral”. Persoanele cu gripă de tip A prezintă simptome precum:

• febră – marchează debutul bolii și poate varia între 38°C și 40°C (gripa de tip A la copii are potențialul de a duce la stări febrile pronunțate);
• tuse seacă – persistentă, inițial uscată și iritantă, care poate deveni productivă în cazuri mai severe sau în contextul suprainfecției bacteriene secundare;
• mialgii și artralgii difuze, care pot varia în intensitate;
• dureri de cap, de obicei la nivelul frunții și ochilor, asociate febrei, pulsatile sau constante;
• oboseală marcantă, slăbiciune generalizată;
• congestie nazală și rinoree, în special la adulți;
• dureri în gât, din cauza faringitei ușoare, în special în primele zile ale infecției;
• gripa de tip A la copii poate duce și la simptome gastrointestinale (greață, vărsături), uneori și la otită medie, diaree.

Simptomele tind să fie mai severe la categoriile populaționale cu risc ridicat. Febra ar trebui să scadă în 3-4 zile de la debut, iar simptomele să se rezolve în maximum 7-10 zile. Totuși, deseori tusea și starea generală de rău pot să se manifeste timp de peste 2 săptămâni, chiar dacă celelalte simptome au dispărut. Adulții sunt contagioși din ziua anterioară apariției simptomelor până la 5 zile după apariția acestora. Sugarii și copiii pot transmite virusul chiar și timp de 2 săptămâni de la debutul bolii. În cazul persoanelor imunocompromise, virusul poate fi eliminat chiar timp de săptămâni sau luni întregi.

Tratament gripă de tip A

Schema de tratament pentru gripa de tip A se concentrează înainte de toate pe simptome, dar și pe prevenirea complicațiilor, în special la categoriile populaționale cu risc ridicat. În funcție de severitatea bolilor și prezența factorilor de risc, tratamentul gripei de tip A include măsurile de susținere și, uneori, terapia antivirală specifică.

Măsuri generale de susținere pentru gripa de tip A

• Repaus;
• Hidratare adecvată;
• Medicamente antipiretice și analgezice, cum ar fi paracetamolul și ibuprofenul, eficiente în controlul febrei și ameliorarea durerilor musculare și articulare. Aspirina nu ar trebui să fie administrată copiilor, din cauza riscului de a dezvolta sindromul Reye;
• Antitusive și decongestionante.

Terapie antivirală specifică pentru gripa de tip A

Tratamentul antiviral pentru gripa de tip A este indicat în cazurile moderate și severe, mai ales la persoanele cu risc crescut de complicații. Inhibitorii de neuraminidază, precum oseltamivirul și zanamivirul, au eficiență în reducerea duratei bolii și severității simptomelor, dar ar trebui să se administreze în primele 48 de ore de la apariția simptomelor;

• Oseltamivir: administrat oral, recomandat atât pentru tratament, cât și pentru profilaxie. Se administrează timp de 5 zile, într-o doză de 75 de miligrame de 2 ori pe zi;
• Zanamivir: se administrează sub formă de inhalator, fiind o alternativă la oseltamivir (dacă există intoleranță). Această formă de tratament pentru gripa de tip A nu se recomandă atunci când persoana suferă de astm sau BPOC (din cauza riscului de bronhospasm);
• Baloxavir-marboxil: administrat pentru a trata gripa de tip A și tratamentul gripei de tip B, în doză unică.

Tratamentul cu antibiotic pentru gripa de tip A nu are nicio eficiență, întrucât este vorba despre o infecție virală, nu o infecție bacteriană. Antibioticele pot fi administrate în cazul în care este confirmată o infecție bacteriană subiacentă.

Gripa de tip A – sfaturi pentru prevenție

Cea mai eficientă modalitate de a preveni gripa de tip A o reprezintă vaccinarea antigripală. În fiecare sezon, vaccinurile pentru gripa de tip A sunt actualizate pentru a avea eficiență maximă împotriva tulpinilor circulante. Acestea sunt recomandate oricui, dar mai ales persoanelor care fac parte din grupele de risc. Măsurile generale de protecție – spălarea frecventă a mâinilor, cu purtarea măștii de protecție care acoperă nasul și gura, evitarea contactului cu persoanele care prezintă simptome de gripă de tip A – reduc riscul de a contracta infecția virală.

Referințe bibliografice:

1. Belshan MA, Knoop FC, Huggett KN. Influenza A. Reference Module in Biomedical Sciences. 2014:B978-0-12-801238-3.05048-0. doi: 10.1016/B978-0-12-801238-3.05048-0. Epub 2014 Nov 28. PMCID: PMC7157457. Link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7157457/;
2. Moghadami M. A Narrative Review of Influenza: A Seasonal and Pandemic Disease. Iran J Med Sci. 2017 Jan;42(1):2-13. PMID: 28293045; PMCID: PMC5337761. Link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5337761/;
3. Jilani TN, Jamil RT, Nguyen AD, et al. H1N1 Influenza. [Updated 2024 Mar 4]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2024 Jan-. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK513241/;
4. Webster RG, Bean WJ, Gorman OT, Chambers TM, Kawaoka Y. Evolution and ecology of influenza A viruses. Microbiol Rev. 1992 Mar;56(1):152-79. doi: 10.1128/mr.56.1.152-179.1992. PMID: 1579108; PMCID: PMC372859. Link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC372859/;
5. Boktor SW, Hafner JW. Influenza. [Updated 2023 Jan 23]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2024 Jan-. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK459363/;
6. https://www.cdc.gov/flu/about/viruses/types.htm;
7. https://www.ecdc.europa.eu/en/influenza-humans.