Gripa de tip B: manifestări clinice, abordări terapeutice și prevenție

Gripa de tip B este o infecție acută a tractului respirator superior, cauzată Influenza de tip B, o tulpină a virusului gripal. Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), se estimează că, în fiecare an, există aproximativ un miliard de cazuri de gripă, dintre care 5 milioane se prezintă în forme severe, cu aproximativ 500.000 de decese. De-a lungul timpului, au existat două mari epidemii de gripă de tip B – focarul Yagamata din 1987-1988 și focarul Victoria din 2001-2002. O problemă cu Influenza de tip B – precum și cu alte tulpini virale – o reprezintă faptul că acest virus prezintă rată rapidă de mutație și replicare, care îi permite să se sustragă răspunsului imun.

Virusul gripal de tip B face parte din familia Orthomyxoviridae și, spre deosebire de virusul de tip A, care prezintă mai multe subtipuri în funcție de proteinele de suprafață (hemaglutinina și neuraminidaza), virusul de tip B nu prezintă mai multe subtipuri. Totuși, pentru a se diferenția agentul etiologic pentru gripa de tip B, acest virus poate fi clasificat în două linii principala, și anume B/Yagamata și B/Victoria (în funcție de focarele infecțioase din ultimele decenii). Drept urmare, aceste două linii au circulat alternativ de-a lungul anilor, însă predominanța poate varia major de la an la an. Virusul de tip B este considerat mai puțin virulent decât virusul de tip A.

Gripa de tip B – cauze și factori de risc

Gripa de tip B este cauzată de infecția cu Influenza de tip B, o tulpină a virusului gripal. Această infecție are caracter sezonier, atingându-și incidența maximă în lunile timpurii de toamnă și în timpul iernii. Virusul gripal infectează în primul rând mucoasa nazală și a gâtului, și se replică în căile respiratorii superioare. Din acest nivel, persoana cu gripă de tip B poate transmite acest virus prin picături respiratorii (Flügge) emise în timpul vorbitului, strănutului, tusei. Este foarte important de menționat că persoana este contagioasă chiar înainte de a manifesta simptome de gripă de tip B. De obicei, persoana este contagioasă până la 5 zile după apariția simptomelor.

Virusul mai poate fi transmis și prin contactul cu suprafețe contaminate și fomite (obiecte care au fost anterior contaminate cu virusul). Ca și în cazul gripei de tip A, infecția cu virusul gripal de tip B este facilitată de mai mulți factori de risc, cum ar fi:

• vârsta: copiii mici (sub 5 ani) și persoanele bătrâne (peste 65 de ani) prezintă un risc crescut de a dezvolta gripă de tip B, simptome severe și potențiale complicații;
• comorbiditățile: boli pulmonare, diabet, boli cardiovasculare, insuficiență renală;
• spațiile aglomerate: școli, grădinițe, spitale, aziluri, instituții de îngrijire, transport public;
• sistemul imunitar compromis: persoanele care suferă de afecțiuni imunodepresive (diabet, HIV/SIDA, cancer) sau urmează tratamente cronice cu corticosteroizi, au un risc mult mai mare de a dezvolta gripă de tip B și complicații asociate;
• femeile însărcinate, îndeosebi în trimestrele al doilea și al treilea de sarcină;
• lipsa vaccinării antigripale.

În ceea ce privește cât durează gripa la adulți, în general simptomele sunt autolimitate și dispar după aproximativ 7-10 zile de la debut. La copii, simptomele ar putea dura relativ mai mult. În ceea ce privește potențialul contagios, copiii mici și sugarii pot elimina virusul chiar și timp de 2 săptămâni după dispariția simptomelor de gripă de tip B. Pe de altă parte, persoanele care au sistem imunitar compromis pot fi contagioase timp de luni întregi – chiar dacă viremia este mai scăzută. Gripa de tip B se consideră a fi mai ușoară decât cea de tip A, dar încă are potențialul de a provoca infecții severe în special în rândul copiilor și persoanelor în vârstă.

Gripa de tip B – simptome și manifestări clinice

Incidența maximă a infecției cu Influenza de tip B este înregistrată în rândul copiilor cu vârsta sub un an (vârsta medie a infecției la copii este de 4,2 ani). Simptomele gripei de tip B sunt, în esență, similare cu cele ale gripei de tip A, însă relativ mai ușoare:

• febră: ușor ridicată, peste 38°C, dar care în cazuri severe atinge și valori de peste 40°C, cu debut brusc și episoade care se manifestă timp de 3-5 zile;
• tuse neproductivă, uscată, care poate deveni productivă pe măsură ce boala progresează în contextul suprainfecției bacteriene;
• dureri în gât (faringită);
• rinoree, congestie nazală;
• dureri de cap (frontale și în spatele orbitelor), cu caracter pulsatil sau constant
• dureri musculare și articulare;
• oboseală, slăbiciune generalizată;
• pierderea poftei de mâncare;
• gripa de tip B la copii poate duce și la manifestări gastrointestinale, cum ar fi greață, diaree, vărsături;
• otita medie (la copii).

La categoriile populaționale de risc ridicat, cum ar fi copiii mici și persoanele în vârstă, precum și persoanele cu boli cronice și imunodepresive, gripa de tip B poate duce la complicații:

• pneumonie: virală sau cauzată de suprainfecția bacteriană, o complicație frecventă a gripei;
• bronșită acută;
• exacerbarea bolilor cronice, în special a celor pulmonare;
• miocardită;
• sindromul de detresă respiratorie acută;
• miozită;
• encefalită.

Variația sezonieră a acestei infecții este relativ stabilă, în lunile de toamnă și iarnă. Însă, nu este neobișnuit ca apogeul infecției cu Influenza de tip B să fie atins, de exemplu, chiar la începutul primăverii.

Tratament gripă de tip B

Schema de tratament pentru gripa de tip B este similară cu tratamentul gripei de tip A. Întrucât nu este vorba despre o infecție bacteriană, tratamentul cu antibiotice nu are niciun efect benefic. Dimpotrivă, chiar are repercursiuni negative – poate duce la apariția fenomenului de rezistență la antibiotice, o problemă actuală de sănătate publică. Tratamentul gripei de tip B este în vedere în special ameliorarea simptomelor asociate și prevenirea riscului de complicații, mai ales dacă există factori de risc prezenți. Gripa de tip B este o afecțiune autolimitată, care se manifestă pe o perioadă de 7-10 zile, chiar dacă anumite simptome – tusea, slăbiciunea – pot dura mai mult.

Tratament simptomatic pentru gripa de tip B

• Odihnă și repaus;
• Hidratare optimă, în special în contextul febrei persistente sau vărsăturilor;
• Administrarea de antipiretice și analgezice, pentru a reduce febra, durerile musculare și cele articulare. Nu se recomandă administrarea aspirinei la copii, întrucât există riscul ca aceștia să dezvolte sindromul Reye;
• Antitusive și decongestionante nazale, însă administrarea acestora trebuie limitată în rândul copiilor.

Tratament antiviral pentru gripa de tip B

De obicei, tratamentul antiviral este indicat în cazuri moderate și severe, la persoane cu factori de risc pentru complicații. Antiviralele utilizate pentru a trata gripa de tip B sunt inhibitorii de neuraminidază, precum oseltamivirul și zanamivirul. Eficiența lor este ridicată doar atunci când sunt administrate în primele 48 de ore de la debutul simptomelor:

• oseltamivir: cu administrare orală, indicat pentru copii cu vârstă între 1-12 ani și adulți. În rândul copiilor, este indicată o doză de 2 miligrame per kilogram corp, de două ori pe zi, și la adulți o doză de 75 de miligrame, tot de două ori pe zi;
• zanamivir: cu administrare inhalatorie, dar nu se recomandă pentru a trata gripa de tip B la persoanele cu afecțiuni respiratorii severe (astm, BPOC).

În cazul persoanelor care prezintă simptome severe de gripă de tip B sau la persoane spitalizate, tratamentul antiviral poate fi prelungit, iar alte măsuri de suport – administrarea de oxigen sau ventilația mecanică – pot fi necesare pentru a trata și gestiona eficient gripa de tip B.

Gripa de tip B – sfaturi pentru prevenție

Principala metodă de a preveni eficient gripa de tip B o reprezintă vaccinarea antigripală. Există mai multe tipuri de vaccin care conferă protecție pentru gripa de tip B: trivalente și tetravalente. Toate conțin antigene virale care acoperă atât subtipurile gripale A circulante, cât și pe cele de tip B, inclusiv liniile B/Yagamata și B/Victoria, responsabile pentru gripa de tip B. Vaccinarea pentru gripa de tip B este recomandată tuturor persoanelor, dar mai ales grupurilor de risc:

• copiii mici (cu vârsta de peste 6 luni);
• persoanele vârstnice (cu vârsta de peste 65 de ani);
• persoanele cu boli cronice;
• personalul medical.

Metodele clasice – igienizarea mâinilor, purtarea măștii de protecție care acoperă nasul și gura, evitarea contactului cu persoane care prezintă simptome de infecție – pot reduce riscul infecției cu virusul care provoacă gripa de tip B.

Referințe bibliografice:

1. Boktor SW, Hafner JW. Influenza. [Updated 2023 Jan 23]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2024 Jan-. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK459363/;
2. Din GU, Hasham K, Amjad MN, Hu Y. Natural History of Influenza B Virus-Current Knowledge on Treatment, Resistance and Therapeutic Options. Curr Issues Mol Biol. 2023 Dec 26;46(1):183-199. doi: 10.3390/cimb46010014. PMID: 38248316; PMCID: PMC10814056. Link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC10814056/;
3. Wolff T, Veit M. Influenza B, C and D Viruses (Orthomyxoviridae). Encyclopedia of Virology. 2021:561–74. doi: 10.1016/B978-0-12-809633-8.21505-7. Epub 2021 Mar 1. PMCID: PMC7268205. Link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7268205/;
4. Bhat YR. Influenza B infections in children: A review. World J Clin Pediatr. 2020 Nov 19;9(3):44-52. doi: 10.5409/wjcp.v9.i3.44. PMID: 33442534; PMCID: PMC7769779. Link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7769779/;
5. Sharma Y, Horwood C, Hakendorf P, Thompson C. Clinical characteristics and outcomes of influenza A and B virus infection in adult Australian hospitalised patients. BMC Infect Dis. 2020 Dec 1;20(1):913. doi: 10.1186/s12879-020-05670-8. PMID: 33261559; PMCID: PMC7705848. Link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7705848/.