Hiperplazia benigna de prostata, metode de tratament

Hiperplazia benigna de prostata (adenomul de prostata) este o afectiune frecventa, intalnita la peste 50% dintre barbatii cu varsta peste 50 de ani (1). Aceasta afectiune consta in marirea de volum a prostatei, cu compresie consecutiva asupra uretrei. Cand aceasta afectiune devine simptomatica, trebuie tratata. Tratamentul de prima alegere este cel medicamentos.

Cum poate fi tratata hiperplazia benigna de prostata

Acesta este eficient la pacientii cu simptomatologie usoara / medie (2).  Daca dupa 6 luni de tratament medicamentos pacientul nu observa o ameliorare satisfacatoare a simptomatologiei, sunt necesare alte solutii terapeutice. Se poate apela fie la interventia chirurgicala clasica de prostatectomie (pentru o prostata cu volum mai mare de 100 cmc) fie la procedura minim invaziva de rezectie transuretrala – TURP (pentru un volum al prostatei de pana la 80-100 cmc). Ambele tehnici au insa o rata importanta de complicatii (3). Solutiile alternative TURP includ ablatia transuretrala cu laser sau cu microunde.

Hiperplazia benigna de prostata si embolizarea arterelor prostatice

Embolizarea arterelor prostatice este o solutie terapeutica relativ noua (2000), ce apartine Radiologiei Interventionale, fiind descrisa pentru prima data de DeMeritt (4). Aceasta procedura consta in pozitionarea unui microcateter in fiecare artera prostatica, urmata de embolizarea lor cu microparticule neresorbabile cu diametrul de 250-500 microni (5). Ischemia indusa in tesutul adenomatos este urmata de o resorbtie progresiva, cu reducerea consecutiva a volumului prostatei. Simptomatologia se amelioreaza relativ rapid in cateva zile sau saptamani postinterventie.

Selectia pacientilor se realizeaza pe baza unui consult clinic si imagistic. Pacientii cu indicatie pentru PAE sunt barbati cu varsta peste 50 de ani, avand simptome medii sau severe, cu un debit urinar maxim (Qmax) mai mic de 12 mL/s, mergand pana la retentia acuta de urina.

Cum se trateaza hiperplazia benigna de prostata usoara

Pacientii cu simptome usoare/medii au indicatie pentru PAE in cazul in care rezultatul tratamentului medicamentos urmat timp de cel putin 6 luni nu este considerat satisfacator. Volumul prostatei trebuie masurat printr-o ecografie de calitate sau un examen RMN. Nu exista o limita de marime a adenomului pana la care este indicata embolizarea. Experienta acumulata pana in prezent sugereaza un raspuns mai bun al adenoamelor de dimensiuni mari. La pacientii simptomatici, insa cu un volum prostatic mic, se vor efectua studii de urodinamica pentru a elimina o eventuala patologie a vezicii urinare. La toti pacientii propusi pentru PAE se va exclude o eventuala patologie neoplazica prin tuseu rectal, ecografie, dozarea PSA si freePSA. In caz de suspiciune, se va efectua punctie biopsie si examen RMN (6).

Contraindicatii in cazul procedurii PAE

Pacientii cu alergie la iod sau cei cu infectii uro-genitale active au contraindicatie pentru PAE.

Pregatirea pentru interventie consta intr-un tratament antiinflamator si antibiotic care se initiaza cu doua zile inainte de interventie si se continua timp de 10 zile dupa embolizare. Medicatia pentru prostata se intrerupe (daca este posibil) din ziua interventiei si nu trebuie reluata decat in caz de esec tehnic al PAE. Intraprocedural nu este necesara administrarea unei medicatii analgezice, PAE fiind complet lipsita de durere.

Ce este PAE

PAE este o procedura de Radiologie Interventionala ce se efectueaza intr-o sala sterila de angiografie de catre un medic radiolog (interventionist). Procedura dureaza in medie 60 minute, din care 12 minute reprezinta timpul mediu de scopie. Pacientul este constient, asezat in decubit dorsal. Abordul arterial preferat in clinica noastra este cel brahial stang. Ca alternativa se poate folosi abordul femural. La nivelul zonei de abord se face o anestezie locala cu 2 ml de Xilina (1%). Prima parte a interventiei consta in arteriografia vaselor pelvine. Se introduce sub control fluoroscopic un cateter diagnostic Cobra 4F pana la nivelul ramului anterior al arterei iliace interne (de fiecare parte). Prin injectarea de substanta de contrast se va identifica originea si calibrul fiecarei artere prostatice.

A doua parte a interventiei consta in cateterizarea supraselectiva a arterelor prostatice cu un microcateter, urmata de embolizarea lor cu microparticule nonresorbabile de 250-500 microni. Procedura se incheie in momentul in care s-a obtinut ocluzia aproape completa “near stasis” a ambelor artere prostatice.

PAE, metoda de tratament pentru hiperplazia benigna de prostata

Pacientul este externat la 3 ore dupa incheierea interventiei si va urma un tratament atiinflamator si antibiotic timp de 10 zile. In primele zile postembolizare pot apare intr-un numar mic de cazuri simptome de presiune si usor discomfort local. In cazul pacientilor cu retentie acuta de urina, sonda urinara se indeparteaza la 24-48 ore dupa embolizare. Pacientul ramane in ambulatoriul spitalului timp de cateva ore pentru a ne asigura ca poate urina fara sonda.

Hiperplazia benigna de prostata si rata de vindecare

Succesul tehnic al procedurii se defineste prin embolizarea cel putin a unei artere prostatice. Acest rezulat se obtine in 95% dintre cazuri.Ameliorarea clinica a pacientului se obtine rapid, inca din primele 48-72 de ore. Pacientul va efectua controale clinice si ecografice la 1 luna, 3 luni si 6 luni postembolizare. Intre 85% si 90% dintre pacienti inregistreaza la 6 luni post PAE un rezultat clinic satisfacator.La 10% dintre pacientii tratati pot sa reapara simtomele. In astfel de cazuri, este indicata o a doua procedura de embolizare (6).

PAE este considerata o procedura terapeutica sigura, cu foarte putine riscuri si complicatii. Complicatiile minore posibile sunt: hematom la locul de punctie, hematurie sau hemospermie tranzitorie. Pana in prezent, la nivel mondial, nu s-au inregistrat complicatii majore care sa necesite o interventie chirurgicala. Nu au existat cazuri de disfunctie sexuala, incontinenta urinara, sangerare sau deces, consecutive acestei proceduri.

PAE are caracter experimental

Procedura de embolizare a arterelor prostatice este o alternativa terapeutica extrem de promitatoare pentru tratamentul adenomului de prostata. Fiind un tratament minim invaziv, ambulatoriu, pacientul obtine o ameliorare clinica rapida fara a necesita o perioada de recuperare si fara a fi expus riscurilor si complicatiilor asociate cu procedurile terapeutice clasice.

Fiind o procedura noua, PAE are inca un caracter experimental. Aspectele tehnice ale procedurii sunt bine stabilite, fiind comune cu cele din alte proceduri de embolizare. Validarea rezultatelor clinice necesita insa timp si un numar considerabil de pacienti. In paralel, este extrem de importanta dezvoltarea unei colaborari intre medicii urologi si cei de radiologie interventionala, astfel incat PAE sa-si gaseasca locul in arsenalul terapeutic al adenomului de prostata.

Bibliografie:

1. Garraway WM, Collins GN, Lee RJ. High prevalence of benign prostatic hypertrophy in the community. Lancet. 1991;338: 469-471;
2. Rosen RC, Giuliano F, Carson CC. Sexual dysfunction and lower urinary tract symptoms (LUTS) associated with benign prostatic hyperplasia (BPH). Eur Urol. 2005;47:824-837;
3. Baazeem A, Elhilali MM. Surgical management of benign prostatic hyperplasia: current evidence. Nat Clin Pract Urol. 2008;5:540-549;
4. DeMeritt JS, Elmasri FF, Esposito MP, Rosenberg GS. Relief of benign prostatic hyperplasia-related bladder out- let obstruction after transarterial polyvinyl alcohol prostate embolization. J Vasc Interv Radiol. 2000;11:767-770;
5. Pisco JM, Pinheiro LC, Bilhim T, et al. Prostatic arterial embolization to treat benign prostatic hyperplasia. J Vasc Interv Radiol. 2011;22:11-19;
6. A Pereira J, Bilhim T, Duarte M, Rio Tinto H, Fernandes L, Martins Pisco J. Patient selection and counseling before prostatic arterial embolization. Tech Vasc Interv Radiol. 2012 Dec;15(4):270-5. doi: 10.1053/j.tvir.2012.09.003. Review. PubMed PMID: 23244723.

Nechifor Rares

Medic Primar Radiologie Interventionala