Implantul dentar, între rol și beneficii

Implantul dentar a apărut în domeniul stomatologic în secolul trecut. În 1952 prof. dr. Per-Ingvar Branemarck, considerat “părintele implantologiei dentare moderne” a descoperit și prezentat procesul de osteointegrare. Experimentul realizat pe un animal (iepure) a constat în introducerea unei piese de titan în suportul osos dentar al animalului observând după o anumită perioadă de timp că, în jurul elementului metalic s-a creat o substanță osoasă.

Au urmat studii în laborator la nivelul interferenței os-implant în urma cărora prof. Branemarck a denumit procesul “osteointegrare”. Urmarea a fost că, în anul 1965, prof. Branemarck introduce primul implant dentar confecționat din titan unui pacient. La început au fost rezerve și contradicții în lumea medicală în ceea ce privește implantul dentar însă rezultatele în timp au făcut ca, începând din 1982, implantologia să ia amploare odată cu prima companie Bosfor AB care a început să producă diverse tipuri de implante dentare.

Ce este implantul dentar

Implantul dentar este o piesă realizată din titan de înaltă puritate având rolul de a înlocui rădăcina dintelui pierdut. Poziționarea lui se face în locul în care erau situate rădăcinile, având ca scop constituirea bazei dinților ce urmează a fi montați. Se va obține în final o funcționalitate și estetica identică cu cea a dinților naturali.

Prin implantul dentar se recâștigă integritatea structurii faciale, se împiedică atrofia osoasă, se previne migrarea dentară cât și retracția gingivală.

Un implant dentar poate să:

înlocuiască unul sau mai multi dinți;
reprezinte un element de sprijin (stâlp) pentru o lucrare protetică fixă, având ca scop excluderea unei proteze totale;
să aibă un rol de suport pentru protezele dentare totale, determinând mai multă stabilitate lucrării protetice.

În ultimii 10 ani, tehnica reconstrucțiilor pe implanturi dentare a fost modificată considerabil în sensul că înainte atenția era îndreptată asupra dinților ce urmau să fie înlocuiți, în timp ce astăzi medicul trebuie să ia în considerare o multitudine de factori înainte să stabilească planul de tratament.

Consultul preliminar este primul pas în luarea deciziei de a realiza o procedură restaurativă pe implanturi dentare. În cursul acestei ședințe se explorează și se evaluează statusul general și dento-parodontal al pacientului și dacă se constată că terapia se poate aplica, se schițează planul preliminar de tratament.

Evaluarea statusului pacientului se face după câteva reguli generale

Motivele prezentării – pot fi de ordin estetic, fizionomic și funcțional.

Istoricul afecțiunii curente – medicul trebuie să identifice cauzele care au dus la situația actuală.

Istoricul medical general – refacerea protetică pe implanturi însumează o serie de intervenții și proceduri traumatice, pe care pacientul trebuie să le suporte: anestezia, extracția dentară (după caz), crearea patului osos receptor, inserarea implanturilor, urmărirea osteointegrării, realizarea suprastructurii protetice și echilibrarea ei gnatologică.

Determinarea statusului dento-parodontal – acesta include o discuție cu pacientul despre afecțiunile dentare suferite în trecut și un examen clinic minuțios al regiunii oro-faciale, cât și examinare radiologică, fotografii exo și endobucale preoperatorii, modele de studiu.

Implantul dentar și controlul plăcii bacteriene

Controlul plăcii bacteriene se impune imediat după descoperirea implantelor. Medicul stomatolog dar, în special pacientul, trebuie să înțeleagă necesitatea controlului plăcii bacteriene, fiindca aceasta poate influența succesul în timp al implantului dentar. Aprecierea succesului osteointegrării se efectuează atât radiographic, observând cantitatea de os din jurul implantului și interfața os – implant dentar, cât și clinic, prin verificarea gradului de mobilitate a implantului dentar.

Se examinează șanțul gingival din jurul implantului dentar. Se vor căuta semnele de inflamație gingivală, secrețiile din jurul implantului dentar, ulterior prin palpare se observă mobilitatea acestuia și adâncimea șantului periimplantar. La fiecare ședință de control a implantelor dentare se va inspecta și gradul menținerii igienei periimplantare, ocluzia dentară, stabilitatea lucrării protetice dentare, stabilitatea bonturilor și a implantelor dentare. Toate aceste date se vor înregistra în fișa personală a pacientului.

Implantul dentare îmbunătățește aspectul facial

Implanturile dentare oferă un aspect facial mult îmbunătățit. Fiind concepute să se integreze osos au un caracter permanent. Lucrările dentare montate pe implanturi arată și lasă senzația de dinți naturali datorită refacerii armoniei, culorii și formei dentare. Pronunția și vorbirea sunt recâștigate complet în ceea ce privește funcționalitatea și emisia. Lucrările dentare fixate pe implanturi nu se mișcă și permit articularea corectă a cuvintelor.

Datorită implanturilor dentare funcția masticatorie este refăcută integral. Dantura fixată pe implante funcționează exact ca dinții naturali existenți anterior. Sănătatea cavității orale este îmbunătățită pe termen lung. Dinții vecini existenți nu sunt șlefuiți pentru a sprijini implantul, ca în cazul puntilor dentare, păstrându-se astfel integritatea acestora.

Lucrările dentare fixate pe implanturi au capacitatea de a elimina disconfortul psihic generat de lucrările dentare mobile și elimină disconfortul fizic de tipul leziunilor gingivale, alergii sau mobilitate dentară, posibilă în cazul protezelor parțiale. Datorită materialului ușor și rezistent (titan) din care sunt confecționate implanturile, acestea vor rezista în țesutul osos o perioadă îndelungată de timp (ani multi) în special dacă li se acordă o îngrijire adecvată din partea pacientului și beneficiază de igienizări profesionale periodice.

Rolul menținerii sănătății țesuturilor (osos si gingival) din jurul implantului dentar este extrem de important și trebuie monitorizat îndeaproape. Existența de durată a implantelor dentare depinde de mulți factori însă obisnuința pacientului de a-și îngriji zilnic lucrarea protetică de pe implante și țesuturile moi periimplantare este definitorie. Cu siguranță o dantură completă, funcționala și estetică este o caracteristică a unui standard de viață ridicat.

Bibliografie:

Ioan Sârbu – Curs Practic de Implantologie Orală – ediția a III-a, Ed. Militară 2012;
Garg AK, Duarte F, Funari K – Hygienic maintenance of dental implants – 1997.