Vitamina D si vitamina K – beneficii si importanta pentru sanatate

Atat vitamina D, cat si vitamina K au beneficiat de o atentie sporita din partea lumii medicale, fiind benefice pentru prevenirea unor afectiuni. In formele lor active, vitaminele D si K sunt factori relativ pleiotropici, datorita diverselor mecanisme prin care actioneaza si efectelor lor. Numeroase studii observationale prospective si o serie de metaanalize au demonstrat ca suplimentarea cu vitamina D si calciu reduce riscul de fracturi.

Importanta vitaminelor D si K

Insuficienta vitaminei D a fost asociata cu factori de risc cardiovascular ca obezitatea si sindromul metabolic, ca si cu boli cardiovasculare ca angina pectorala, insuficienta coronariana, infarct miocardic, atacuri ischemice tranzitorii. Desi initial a fost descoperita ca si factor antihemoragic, actualmente se stie ca vitamina K este implicata intr-o varietate de procese fiziologice. In afara de rolul sau esential in activarea proteinelor coagularii, vitamina K are rol in reglarea continutului tisular de calciu, ca si efecte antiinflamatorii, anticanceroase si antioxidante.

Importanta vitaminei D pentru sanatatea osoasa si preventia fracturilor

Numeroase studii observationale prospective si o serie de metaanalize au demonstrat ca suplimentarea cu vitamina D si calciu reduce riscul de fracturi. De asemenea, este utila in prevenirea caderilor prin mentinerea sanatatii muschilor scheletici. Miopatia este o caracteristica principala a deficitului de vitamina D, care determina instabilitate si care poate fi reversibila prin suplimentarea cu vitamina D.

Artrita rheumatoida si lupusul eritematos sistemic sunt boli autoimune care se asociaza cu deficit de vitamina D si risc crescut de fracturi. Glucocorticoizii folositi in tratamentul acestor boli cresc suplimentar riscul de fractura, in special daca se utilizeaza o perioada mai lunga de 3 luni. Acesti pacienti trebuie atent monitorizati si suplimentati cu vitamina D.

Importanta vitaminei D pentru sanatatea cardiovasculara

Vitamina D este esentiala pentru functionarea sistemului cardiovascular. Deficitul de vitamina D in copilarie se asociaza cu cardiomiopatie si insuficienta cardiaca congestiva (1). La adulti, un nivel scazut al 25D (prohormonul calcidiol) se coreleaza cu aparitia insuficientei cardiace congestive (2). De asemenea, insuficienta vitaminei D se coreleaza cu o mortalitate mai mare prin boli cardiovasculare si stroke (3).

Insuficienta vitaminei D a fost asociata de asemenea cu factori de risc cardiovascular ca obezitatea si sindromul metabolic, ca si cu boli cardiovasculare ca angina pectorala, insuficienta coronariana, infarct miocardic, atacuri ischemice tranzitorii (4).

Deficitul de vitamina D creste riscul cardiovascular

Datele furnizate de studiile epidemiologice sugereaza ca o concentratie serica mai mare a 25D se asociaza cu un risc mai mic de deces de cauza cardiovasculara (5). Giovannucci et al au analizat 18 225 barbati inclusi in Health Professionals Follow-up Study si au gasit un risc de infarct miocardic de 2,4 ori mai mare la indivizii cu un nivel seric al 25D mai mic de 15 ng/ml, in comparatie cu cei cu un nivel peste 30 ng/ml (6).

In ciuda datelor epidemiologice solide care arata ca deficitul de vitamina D creste riscul cardiovascular, nu exista inca date clare care sa sustina reducerea riscului cardiovascular in urma suplimentarii de vitamina D. Wang et al au analizat 17 studii prospective efectuate intre anii 1996-2009 si au gasit ca cinci studii prospective pe pacienti dializati si un studiu pe populatia generala au indicat o scadere semnificativa a mortalitatii cardiovasculare in randul adultilor care au primit suplimente cu vitamina D (7).

Legatura dintre vitamina D si hipertensiunea arteriala

Studiile epidemiologice sugereaza ca insuficienta vitaminei D se asociaza cu un risc mai mare de hipertensiune arteriala si ca pacientii cu hipertensiune arteriala si un nivel scazut al 25D au un risc mai mare de evenimente cardiovasculare (8). Intr-un studiu prospectiv pe o durata de 4 ani, Forman et al au raportat un risc relativ de hipertensiune de 3,18 la indivizii cu un nivel al 25D < 15 ng/ml, in comparatie cu cei cu un nivel > 30 ng/ml (9).

In Framingham Offspring Study, pe o perioada de 5,4 ani, pacientii hipertensivi cu un nivel seric al 25D < 15 ng/ml au avut o probabilitate cu 53% mai mare de a avea un eveniment cardiovascular comparativ cu cei cu un nivel seric al 25D mai mare de 15 ng/ml. Indivizii cu valori < 10 ng/ml au avut o probabilitate cu 80% mai mare de a face un eveniment cardiovascular (10).

Suplimentarea cu vitamina D

Datele referitoare la efectul suplimentarii cu vitamina D la pacientii hipertensivi nu sunt impresionante. O metaanaliza din 2009 a 8 studii controlate randomizate, in care s-a suplimentat vitamina D la subiecti cu o tensiune arteriala medie > 140/90 mmHg, a gasit o reducere mica, dar semnificativa statistic a tensiunii arteriale diastolice (8).

In studiul NHANES III (1988-1994) au fost urmariti 16.135 pacienti ambulatori, majoritatea cu varsta peste 50 ani, la care s-a monitorizat tensiunea arteriala si nivelul seric al 25D (11). La pacientii caucazieni, indiferent de sex, un nivel seric al 25D < 20 ng/ml a fost semnificativ asociat cu o tensiune arteriala sistolica mai mare.

Legatura dintre vitamina D si mortalitatea prin boala renala cronica

Pana in momentul actual, cele mai clare date referitoare la beneficiul cardiovascular al suplimentarii cu vitamina D provin din studiile efectuate pe pacientii cu boala cronica de rinichi. Desi nivelul seric al 1,25D (hormonul activ) este in mod normal foarte bine controlat, abilitatea tubulilor proximali de a produce 1,25D se deterioreaza pe masura ce rinichiul este afectat, conducand la scaderea nivelului circulant al 1,25D. Pacientii cu boala cronica de rinichi, dializati, au un risc mare de deces daca prezinta deficit de vitamina D (12).

Vitamina D si nivelul seric scazut al 1,25D

Un nivel seric scazut al 1,25D determina cresterea secretiei de parathormon printr-un mecanism compensator, cu aparitia hiperparatiroidismului secundar, care este recunoscut ca factor de risc de deces la pacientii dializati (13). La acesti pacienti, un nivel seric scazut al 1,25D se coreleaza cu aparitia hipertrofiei ventriculare stangi, care poate fi ameliorata prin tratament cu vitamina D3 (14).

O metaanaliza din 2010 a 4 trialuri prospective cu vitamina D la pacienti cu boala cronica de rinichi a concluzionat ca mortalitatea a fost semnificativ mai mica in cazul pacientilor care au primit vitamina D3 per os in comparatie cu cei care nu au primit (7).

Vitamina K, sanatatea osoasa si preventia fracturilor

Desi initial a fost descoperita ca si factor antihemoragic, actualmente se stie ca vitamina K este implicata intr-o varietate de procese fiziologice. In afara de rolul sau esential in activarea proteinelor coagularii, vitamina K are rol in reglarea continutului tisular de calciu, ca si efecte antiinflamatorii, anticanceroase si antioxidante. Termenul de vitamina K este de fapt un termen-umbrela folosit pentru vitamina K1 (filochinona), vitamina K2 (menachinona) si vitamina K3 (menadiona).

Relatia dintre vitamina K1 si sanatatea osoasa a fost indelung investigata, insa cu rezultate echivoce. In 8 studii observationale, nivelul plasmatic al vitaminei K1 s-a corelat cu un risc semnificativ mai mic de fracturi, desi nu s-a dovedit un efect pozitiv asupra densitatii osoase. Un studiu canadian dublu-orb a recrutat 440 femei cu osteopenie, la care s-a administrat 5 mg vitamina K1 sau placebo, zilnic, pe o perioada de minimum 2 ani (15). Dupa 2 ani, un numar semnificativ mai mic de femei din grupul tratat cu vitamina K au prezentat fracturi, insa densitatea osoasa nu a fost ameliorata semnificativ fata de placebo.

Vitamina K2 si sanatatea cardiovasculara

Vitamina K2 pare sa aiba un rol important in mentinerea integritatii sistemului cardiovascular. Un studiu observational olandez publicat recent a monitorizat 16.057 femei aflate in postmenopauza, care au raportat consumul de vitamina K prin completarea unor chestionare, apoi au fost urmarite pentru aparitia bolii coronariene timp de 8 ani (16). Aportul mediu de vitamina K1 a fost de 212 mcg/zi, in timp ce aportul mediu de vitamina K2 a fost de 29 mcg/zi. S-a constatat ca aportul de vitamina K2, si nu de vitamina K1, s-a asociat cu scaderea riscului cardiovascular (16).

Vitamina K1 si mentinerea elasticitatii arteriale

Vitamina K1 are un rol important in mentinerea elasticitatii arteriale. Un studiu randomizat controlat desfasurat pe o perioda de 3 ani a examinat elasticitatea carotidiana. La 108 femei aflate in postmenopauza, cu varsta intre 50-60 ani, s-a administrat placebo, un supliment care continea minerale si vitamina D si acelasi supliment la care s-a adaugat si vitamina K1 (17). Cercetatorii au concluzionat ca vitamina K1 in combinatie cu vitamina D si minerale au efecte benefice pe termen lung atat asupra structurii cat si functiei peretelui arterial carotidian. Pierderea elasticitatii vasculare este adesea legata de calcificarea peretelui arterial.

Efectele pleiotropice ale vitaminelor D si K in homeostazia calciului si in mentinerea sanatatii osoase si cardiovasculare, ca si in scaderea morbiditatii si mortalitatii premature, pot avea implicatii semnificative asupra sanatatii publice, deoarece acesti nutrienti sunt siguri, disponibili si relativ ieftini.

Pentru ABONAMENTE și CREDITE DE SPECIALITATE click AICI!

Referinte bibliografice:

1. Uysal S, Kalayci AG, Baysal K. Cardiac functions in children with vitamin D deficiency rickets. Pediatr Cardiol 1999;20:283-286;
2. Zittermann A, Schleithoff S, Koerfer R. Vitamin D insufficiency in congestive heart failureL why and what to do about it? Heart Fail Rev 2006;11:25-33;
3. Pilz S, Dobnig H, Fischer JE et al. Low vitamin D levels predict stroke in patients referred to coronary angiography. Stroke 2008;39:2611-2613;
4. Wang TJ, Pencina MJ, Booth SL et al. Vitamin D deficiency and risk of cardiovascular disease. Circulation 2008;117:503-511;
5. Barnard K, Colon-Emeric C. Extraskeletal effects of vitamin D in older adults: cardiovascular disease, mortality, mood, and cognition. Am J Geriatr Pharmacother 2010;8:4-33;
6. Giovannucci E, Liu Y, Hollis BW, Rimm EB. 25-hydroxyvitamin D and risk of myocardial infarction in men: a prospective study. Arch Intern Med 2008;168:1174-1180;
7. Wang L, Manson JE, Song Y, Sesso HD. Systematic review: vitamin D and calcium supplementation in prevention of cardiovascular events. Ann Intern Med 2010;152:315-323;
8. Witham MD, Nadir MA, Struthers AD. Effect of vitamin D on blood pressure: a systematic review and meta-analysis. J Hypertens 2009;27:1948-1954;
9. Forman JP, Giovannucci E, Holmes MD et al. Plasma 25-hydroxyvitamin D levels and risk of incident hypertension. Hypertension 2007;49:1063-1069;
10. Wang TJ, Pencina MJ, Booth SL et al. Vitamin D deficiency and risk of cardiovascular disease. Circulation 2008;117:503-511;
11. Judd SE, Nanes MS, Ziegler TR et al. Optimal vitamin D status attenuates the age-associated increase in systolic blood pressure in white Americans: results from the third National Health and Nutrition Examination Survey. Am J Clin Nutr 2008;87:136-141;
12. Wolf M, Shah A, Gutierrez O et al. Vitamin D levels and early mortality among incident hemodialysis patients. Kidney Int 2007;72:1004-1013;
13. Verhave G, Siegert CE. Role of vitamin D in cardiovascular disease. Neth J Med 2010;68:113-118;
14. Park CW, Oh YS, Shin YS et al. Intravenous calcitriol regresses myocardial hypertrophy in hemodialysis patients with secondary hyperparathyroidism. Am J Kidney Dis 1999;33:73-81;
15. Cheung AM, Tile L, Lee Y et al. Vitamin K supplementation in postmenopausal women with osteopenia (ECKO trial): a randomized controlled trial. PloS Med 2008;5:e196;
16. Gast GC, de Roos NM, Sluijis I et al. A high menaquinone intake reduces the incidence of coronary heart disease. Nutr Metab Cardiovasc Dis 2009;19:504-510;
17. Braam LA, Hoeks AP, Brouns F et al. Beneficial effects of vitamins D and K on the elastic properties of the vessel wall in postmenopausal women: a follow-up study. Thromb Haemost 2004;91:373-380.

Dr. Camelia Diaconu

Sef de lucrari UMF "Carol Davila", Bucuresti, Spitalul Clinic de Urgenta Floreasca
Medic primar boli interne, specialist cardiologie