Managementul infecției cu Campylobacter

Campylobacter este o bacterie responsabilă de apariția multor probleme digestive. Acest agent patogen se găsește, în general, în intestinele şi scaunul animalelor de curte şi se poate transmite atât prin intermediul alimentelor contaminate de proveniență animală, cât și prin contact direct cu sursele de mediu. Animalele purtătoare pot fi bovinele, porcii, pisicile, câinii, oile, puii. Cele mai multe cazuri de infecţie apar ca urmare a consumului de carne care nu a fost suficient gătită sau a produselor care nu au fost spălate corespunzător. Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), infecția cu Campylobacter este una dintre cauzele gastroenteritei. Majoritatea pacienților care dezvoltă această infecție nu au nevoie de un tratament specific.

Infecția cu Campylobacter – metode de transmitere

Campylobacter este o bacterie ce provoacă infecții gastrointestinale transmisă prin consumul alimentelor de origine animală și prin contactul cu suprafețele contaminate. Purtătoarele acestui virus sunt, în general, animalele de curte.

Agentul patogen Campylobacter poate fi contractat cu ușurință, dacă se consumă carne insuficient gătită, apă contaminată, lapte nepasteurizat, fructe și legume nespălate. Infecția cu Campylobacter se poate răspândi de la o persoană la alta prin contactul cu scaunul sau cu alte fluide corporale infectate. Acest lucru se întâmplă, în special, în cazul în care pacientul infectat are o igienă deficitară (nu își spală mâinile după ce a folosit toaleta, de exemplu). În unele cazuri, contractarea bacteriei Campylobacter poate fi cauzată de înotul într-un râu sau lac contaminat cu fecale de animale.

Infecția cu Campylobacter – simptome

Simptomele infecției cu Campylobacter pot apărea la aproximativ 2 – 5 zile după contractarea bacteriei și se pot manifesta pe o perioadă de câteva zile sau săptămâni. În general, simptomele sunt ușoare până la moderate, însă, în unele cazuri, pot deveni severe.

Ele includ:

• diaree apoasă sau sangvinolentă;
• durere abdominală;
• febră;
• grețuri;
• vărsături;
• oboseală;
• dureri de cap;
• pierdere în greutate;
• crampe abdominale;
• dureri musculare;
• deshidratare;
• oligurie;
• senzație de defecare.

Sunt vizate, în general, persoanele cu un sistem imunitar slăbit, vârstnicii, precum și pacienții care urmează tratamente cu imunosupresoare.

Infecția cu Campylobacter – complicații

Deși, în cele mai multe cazuri, pacienții infectați cu Campylobacter nu prezintă manifestări severe și nici nu au nevoie de tratament specific, uneori pot apărea și complicații.

Sindromul Guillain-Barre, cunoscut și sub numele de „paralizie ascendentă Landry”, este o afecțiune rară care poate apărea ca urmare a infecției cu Campylobacter. Afectează sistemul nervos periferic, determinând apariția atoniei musculare, dispariția reflexelor, dezvoltarea parezelor și multe altele.

Mai mult de atât, unele studii menționează faptul că femeile însărcinate, purtătoare ale bacteriei Campylobacter, prezintă risc crescut de avort spontan sau naștere prematură. Copiii cu vârste mai mici de cinci ani se pot confrunta, de asemenea, cu complicații ale bolii.

Infecția cu Campylobacter – cum se pune diagnosticul?

Pentru a stabili diagnosticul de infecție cu Campylobacter, medicul va realiza, înainte de toate, o anamneză detaliată a pacientului. În cazul în care, conform simptomatologiei, suspectează o gastroenterită determinată de Campylobacter, el va solicita imediat efectuarea unei analize de laborator pe o probă de scaun a pacientului. În cazul infecției, analiza va evidenția prezența bacteriei în fecale. Este recomandat ca pacientul infectat să solicite sfatul specialistului încă de la primele simptome. În felul acesta, va evita complicațiile.

Cum se tratează infecția cu Campylobacter?

Deseori, infecția cu Campylobacter nu necesită tratament specific. În unele cazuri, se recomandă tratamentul medicamentos, bazat pe antibiotice. Este important să se înceapă tratamentul cât mai curând posibil, în special în cazul pacienților cu un sistem imunitar slăbit sau care prezintă simptome severe.

În timpul tratamentului, pacientul va consuma o cantitate adecvată de lichide pentru a preveni deshidratarea și va evita consumul de alimente grase, în special în primele zile după debutul simptomelor.

Deshidratarea poate apărea ca urmare a vărsăturilor și diareii persistente. Astfel, se produce o pierdere considerabilă de electroliți și va fi necesară rehidratarea prin perfuzie a pacientului.

Simptomele deshidratării sunt următoarele:

• epuizare;
• gură uscată;
• senzație de plutire;
• urină închisă la culoare;
• urinare rară, în cantități mici;
• sete accentuată;
• persistența pliului cutanat.

Infecția cu Campylobacter – măsuri de prevenție

Prevenirea infecției cu Campylobacter se poate realiza prin respectarea unor măsuri de igienă și prin evitarea expunerii la surse de contaminare:

• spălarea cu apă și săpun înainte de a găti sau de a consuma alimente, după folosirea toaletei sau după contactul cu animalele;
• evitarea consumului de carne crudă, insuficient preparată termic, cum ar fi carnea de pui, curcan, porc sau miel;
• curățarea corespunzătoare a cărnii înainte de a fi consumată;
• evitarea consumului de lapte nepasteurizat sau produse din lapte nepasteurizat;
• evitarea contactului direct cu animalele infectate sau cu fecalele acestora;
• evitarea consumului de apă din surse nesigure sau netratate.

De asemena, pacientul infectat cu Campylobacter trebuie să evite contactul direct cu alte persoane pentru a preveni răspândirea bacteriei. Respectarea acestor măsuri de prevenție poate reduce riscul de infectare cu Campylobacter și de dezvoltare a simptomelor asociate acestei infecții.

Pentru ABONAMENTE și CREDITE DE SPECIALITATE click AICI!

Referințe bibliografice:

1. https://www.medicalnewstoday.com/articles/campylobacter-gastroenteritis;
2. https://www.healthline.com/health/campylobacter-gastroenteritis;
3. https://www.webmd.com/food-recipes/food-poisoning/what-is-campylobacter-infection;
4. https://draxe.com/health/campylobacter/.

Alida Enache