Infecțiile cu Mycoplasma pneumoniae

Mycoplasma pneumoniae este o bacterie care aparține familiei Mycoplasmataceae. Din familia aceasta fac parte și speciile de Ureaplasma. Cu peste 100 de specii diferite, genul Mycoplasma include bacterii unice, care nu au perete celular, și care se fac responsabile de o gamă deosebit de variată de infecții. Dintre toate aceste specii, Mycoplasma pneumoniae este bacteria care are cea mai semnificativă importanță medicală, infecția cu acest agent patogen cauzând o afecțiune destul de obscură, numită „pneumonie atipică”. De asemenea, în ciuda denumirii bacteriei, are potențialul de a provoca și manifestări extrapulmonare la nivelul pielii, inimii, articulațiilor ș.a.

Speciile de Mycoplasma sunt cele mai mici microorganisme vii care pot supraviețui singure în natură. Există peste 100 de specii diferite; doar 13 au fost izolate de la oameni, dintre care doar infecțiile cu 4 specii provoacă boli specifice. Mycoplasma pneumoniae este principala bacterie care, în urma infecției, provoacă boli în rândul oamenilor. Deoarece nu are perete celular, acest agent patogen nu poate fi identificat prin colorație Gram. Poate fi izolat, însă, de pe mediile de cultură suplimentare cu ser, însă necesită condiții exigente de creștere. De altfel, bacteria poate fi excretată pe cale respiratorie timp de multe săptămâni de la momentul infecției inițiale.

Infecțiile cu Mycoplasma pneumoniae – cauze și factori de risc

Mycoplasma pneumoniae este o bacterie fără perete celular, aspect unic printre bacterii. Acest lucru face ca bacteria să fie rezistentă la antibiotice care acționează, de exemplu, asupra sintezei peretelui celular, cum ar fi beta-lactamicele. De asemenea, această caracteristică structurală va influența modalitatea de tratament și de răspândire a bolii. Bacteria se transmite prin picăturile respiratorii Flügge, eliminate în timpul tusei sau strănutului. Contagiozitatea este moderată, dar infecții extinse apar frecvent în colectivități (școli, internate, spitale).

Mai mult decât atât, chiar și după ce simptomele infecției au dispărut, Mycoplasma pneumoniae poate fi excretată prin picături respiratorii timp de multe săptămâni de la infecția acută. În mod obișnuit, bacteria are o perioadă de incubație de aproximativ 2-3 săptămâni. În mod asemănător altor infecții respiratorii, infecția este de obicei mult mai mare în timpul lunilor de iarnă. Totuși, doar 5-10% dintre persoanele infectate cu Mycoplasma pneumoniae vor ajunge să dezvolte așa-zisa pneumonie atipică.

Infecțiile cu Mycoplasma pneumoniae apar la orice categorie populațională, deși se observă că sunt mai frecvent la copii și adulții tineri, cu vârste cuprinse între 5-20 de ani. De asemenea, se pare că infecția în rândul copiilor este mult mai ușoară. Simptomele extrapulmonare, deși sunt mai rare, apar în special la persoanele cu sistemul imunitar slăbit (diabet, HIV/SIDA, tratament cu corticosteroizi), iar simptomele pulmonare sunt mai agresive la persoanele diagnosticate cu boli pulmonare cronice.

Infecțiile cu Mycoplasma pneumoniae – simptome și manifestări clinice

Multe infecții cu Mycoplasma pneumoniae pot fi chiar asimptomatice. Debutul bolii este treptat și majoritatea persoanelor ulterior diagnosticate se s-au plâns inițial de dureri puternice de cap, stare generalizată de rău și febră scăzută. O tuse sâcâitoare, persistentă și neproductivă, se pare a fi cel mai proeminent simptom pulmonar al infecției. Durerea în piept – datorată episoadelor puternice de tuse – se dezvoltă ulterior. Simptomele infecției cu Mycoplasma pneumoniae, deși mai rar, includ și respirație șuierătoare (wheezing-ul). Alte simptome respiratorii pot include și faringita, rinoreea și, uneori, durerile de urechi. Totuși, multe cazuri tind să fie asimptomatice.

Doar în 5-10% dintre infecțiile cu Mycoplasma pneumoniae se ajunge la pneumonie atipică. În esență, denumirea de „atipică” este dată de faptul că simptomele asociate și rezultatele obținute în urma radiografiei toracice nu se potrivesc cu cele asociate pneumoniilor bacteriene tipice. În 15-20% dintre cazurile de pneumonie atipică, va apărea și revărsatul pleural. Fenomenul acesta prezice, de cele mai multe ori, risc crescut de morbiditate și mortalitate. Așa cum s-a menționat, infecția cu Mycoplasma pneumoniae poate duce și la simptome extrapulmonare, ajutând astfel la stabilirea diagnosticului. Câteva dintre cele mai comune simptome extrapulmonare sunt:

• erupții cutanate (eritem multiform);
• artralgii (dureri articulare);
• sindromul Stevens-Johnson;
• encefalită;
• mielită transversă;
• pericardită;
• miocardită.

Simptomele extrapulmonare sunt relativ mai rare decât cele pulmonare. Totuși, în cazul în care apar, există un risc semnificativ de mortalitate, mai ales în lipsa unui tratament precoce.

Diagnosticul infecțiilor cu Mycoplasma pneumoniae

Diagnosticul infecției cu Mycoplasma pneumoniae este dificil din cauza prezentării nespecifice și atipice, precum și a suprapunerii simptomelor cu alte infecții respiratorii. Nu există o metodă de diagnostic considerată „standard de aur”, iar diagnosticul este de obicei bazat pe simptomele clinice și rezultatele testelor de laborator.

Teste de laborator

• Serologie: detectare anticorpilor anti-Mycoplasma pneumoniae, IgM și IgG, poate fi foarte utilă, deși anticorpii IgM apar de obicei mai târziu în decursul bolii. Testele serologice, mai mult decât atât, pot fi limitate de variabilitatea răspunsului imun și nu sunt mereu fiabile în cadrul infecțiilor recurente sau la persoanele imunocompromise;
• Reacția în lanț a polimerazei (PCR): testarea PCR pentru identificarea ADN-ului speciei de Mycoplasma pneumoniae din probe respiratorii este o metodă rapidă și sensibilă. PCR este o metodă eficientă de diagnostic deoarece poate detecta infecții recente și este cu mult mai sensibilă decât cultura bacteriană sau investigația serologică;
• Cultura bacteriană: de obicei, cultura bacteriană este folosită în mod obișnuit în cazurile în care se suspectează infecții bacteriene. Totuși, Mycoplasma pneumoniae este o bacterie care necesită condiții speciale de creștere, iar culturile sunt rareori utilizate în practică din cauza timpului îndelungat necesar pentru obținerea rezultatelor.

Diagnosticul diferențial

Infecțiile cu Mycoplasma pneumoniae trebuie diferențiate de alte infecții respiratorii, cum ar fi cele cauzate de virusuri (Influenza, virusul sincițial respirator), cele cauzate de bacterii care, în mod obișnuit, provoacă pneumonii (Streptococcus pneumoniae, Chlamydophila pneumoniae). În cazul persoanelor imunocompromise, se vor avea în vedere și eventuale infecții fungice (de exemplu, Cryptococcus neoformans) care pot provoca pneumonie.

Tratamentul infecțiilor cu Mycoplasma pneumoniae

Tratamentul infecției cu Mycoplasma pneumoniae, întrucât este vorba despre o bacterie, ridică necesitatea administrării antibioticelor. Totuși, deoarece bacteria Mycoplasma pneumoniae este lipsită de perete celular, antibioticele care acționează prin inhibarea sintezei acestei structuri nu au niciun efect terapeutic (fiind vorba de beta-lactamine). Drept urmare, se inițiază tratamentul cu alte tipuri de antibiotice, cum ar fi:

• Macrolide: azitromicina și claritromicina sunt antibioticele de primă linie când vine vorba de tratamentul infecțiilor cu Mycoplasma pneumoniae. Acestea pot fi administrate la copiii infectați și chiar la femeile gravide, datorită profilului de siguranță și eficacității. Ca urmare a mecanismului acțiunii – inhibarea sintezei proteinelor bacteriene –, au eficiență sporită în neutralizarea infecțiilor cauzate de bacterii lipsite de perete celular;
• Tetracicline: doxiciclina se administrează în cadrul infecțiilor cu Mycoplasma pneumoniae la adulți și copii cu vârsta de 8 ani. Tetracicinele sunt eficiente, dar nu sunt recomandate la copiii mici sau femeile care alăptează, deoarece pot duce la colorarea în brun a dinților sau hipoplazia smalțului dentar;
• Fluorochinolonele: levofloxacina și moxifloxacina sunt alternative de tratament al infecției cu Mycoplasma pneumoniae, în special în cazurile de rezistență la macrolide. Totuși, nu se recomandă copiilor, datorită riscului de toxicitate articulară. Este important de menționat și aspectul rezistenței la macrolide al bacteriei Mycoplasma pneumoniae, întrucât de-a lungul timpului au fost raportate tot mai multe cazuri ale acestui fenomen. Din păcate, fenomenul de rezistență la antibiotice reprezintă o problemă actuală de sănătate publică;

În funcție de severitatea infecției cu Mycoplasma pneumoniae, antibioticele pot fi administrate pe cale orală sau intravenoasă, sub formă de injecții. La momentul actual, nu există vaccin care să prevină infecția cu această bacterie. Mai multe studii au încercat să analizeze eficacitatea pe care ar avea-o profilaxia cu azitromicină în unitățile de antrenament militar și diferite instituții închise. Totuși, în momentul de față nu există recomandări specifice în această direcție. Așadar, persoanele diagnosticate cu o astfel de infecție ar trebui să evite contactul cu alte persoane, cel puțin în faza acută a infecției cu Mycoplasma pneumoniae.

Referințe bibliografice:

1. Kumar S. Mycoplasma pneumoniae: A significant but underrated pathogen in paediatric community-acquired lower respiratory tract infections. Indian J Med Res. 2018 Jan;147(1):23-31. doi: 10.4103/ijmr.IJMR_1582_16. PMID: 29749357; PMCID: PMC5967212. Link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5967212/;
2. Saraya T. Mycoplasma pneumoniae infection: Basics. J Gen Fam Med. 2017 Apr 17;18(3):118-125. doi: 10.1002/jgf2.15. PMID: 29264006; PMCID: PMC5689399. Link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5689399/;
3. Kashyap S, Sarkar M. Mycoplasma pneumonia: Clinical features and management. Lung India. 2010 Apr;27(2):75-85. doi: 10.4103/0970-2113.63611. PMID: 20616940; PMCID: PMC2893430. Link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2893430/;
4. Lanao AE, Chakraborty RK, Pearson-Shaver AL. Mycoplasma Infections. [Updated 2023 Aug 7]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2024 Jan-. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK536927/;
5. Abdulhadi B, Kiel J. Mycoplasma Pneumonia. [Updated 2023 Jan 16]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2024 Jan-. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK430780/;
6. Lease ED, Alexander BD. Fungal diagnostics in pneumonia. Semin Respir Crit Care Med. 2011 Dec;32(6):663-72. doi: 10.1055/s-0031-1295714. Epub 2011 Dec 13. PMID: 22167394; PMCID: PMC4158698. Link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4158698/.