Hemoglobina eritrocitară medie: interpretare și importanță clinică

Hemoglobina eritrocitară medie (HEM/ MCH) este o măsură a conţinutului mediu de hemoglobină din eritrocit şi reprezintă masă (greutatea) medie a hemoglobinei pe cantitatea de eritrocite. Face parte din indicii eritrocitari măsurați la fiecare analiză a hemogramei, atât la copii, cât și la adulți.

Hemoglobina eritrocitară medie – metodă de calcul

Hemoglobina eritrocitară medie este calculată conform formulei:

                                                 Hb(g/dL) x 10

                                HEM =    ——————–

                                                Nr.Er.(x10⁶/μL)

Valoarea hemoglobinei eritrocitare medii se exprimă în picograme (pg/10^-12g).

Valorile normale ale hemoglobinei eritrocitare medii

Când vine vorba de valorile normale la adult pentru hemoglobina eritrocitară medie, acestea sunt: 26 – 34 pg sau 0.4-0.53 fmol. Se vor înregistra valori mai mari de hemoglobină eritrocitară medie la nou-născut. Având în vedere că masa unui eritrocit este determinată în principal de masa fierului conținut, modificările acestui indice reprezintă un indicator al conținutului de fier global la nivel de eritrocite. Hemoglobina eritrocitară medie este scăzută atunci când sinteză hemoglobinei este redusă și când eritrocitele sunt mai mici că dimensiuni.

Utilitatea hemoglobinei eritrocitare medii

Indicele privind hemoglobina eritrocitară medie este unul important în principal pentru evaluarea anemiilor, împreună cu volumul eritrocitar mediu (VEM). Astfel se pot identifica următoarele tipuri de anemii, în funcție de conținutul în hemoglobină:

• anemie hipocromă, hemoglobină eritrocitară medie scăzută – de obicei în anemiile feriprive, în care hemoglobină este insuficientă prin deficit de fier;
• anemie normocromă, hemoglobină eritrocitară medie normală – în anemiile de nutritive sau în cele care urmează unor pierderi de sânge pe termen scurt, în care concentrația fierului nu este afectată;
• anemie hipercromă, hemoglobină eritrocitară medie crescută – în anemiile unde există anomalii de formare al eritrocitelor la nivel medular,  că urmare a unor deficite enzimatice sau a unor factori chimici (deficit de B12 sau chimioterapie), fapt ce duce la o încărcare mai mare cu hemoglobină a celulelor pentru a substitui deficitul în periferie și a asigura transportul oxigenului.

În general, în evaluarea anemiilor se utilizează atât hemoglobina eritrocitară medie (HEM), cât și volumul eritrocitar mediu (VEM), astfel încât anemiile sunt clasificate în funcție de ambii indici:

• volumul eritrocitar mediu (VEM) scăzut, hemoglobina eritrocitară medie (HEM) scăzută – anemie microcitară, hipocromă;
• volumul eritrocitar mediu (VEM) normal, hemoglobina eritrocitară medie (HEM) normală – anemie normocitară, normocromă;
• volumul eritrocitar mediu (VEM) crescut, hemoglobina eritrocitară medie (HEM) crescut – anemie macrocitară, hipercromă.

Valorile hemoglobinei eritrocitare medii pot să se modifice înaintea volumului eritrocitar sau să nu fie corelate de fiecare dată cu acesta.

Există situații în care anumite afecțiuni sau prezența unor substanțe pot să modifice fals valorile înregistrate de hemoglobina eritrocitară medie:

• hiperlipidemia sau serul lipemic poate altera valorile înregistrate de hemoglobina eritrocitară medie (HEM);
• leucocitoză >50000/μL determină HEM fals crescută;
• concentraţie crescută de heparină – HEM fals crescută;
• prezenţa aglutininelor la rece – HEM fals crescută.

Utilizarea în practică

Stabilirea nivelului la care se află hemoglobina eritrocitară medie determină prezența și tipul anemiei – hipocroma, normocroma, util pentru diagnosticul etiologic.

Simptomele anemiei:

• astenie inexplicabilă;
• lipsa de energie;
• afectarea memoriei;
• schimbări bruște și inexplicabile ale dispoziției;
• slăbiciune;
• amețeală;
• cefalee;
• paloare;
• parestezii ale extremitatilor sau scăderea forței musculare;
• senzație de sufocare;
• dureri toracice.

Hemoglobina eritrocitară medie – pregătirea de dinaintea recoltării

În ziua anterioară prelevării de sânge în vederea obținerii nivelului de hemoglobină eritrocitară medie se recomandă evitarea meselor bogate în lipide, întrucât acestea pot interfera cu anumiți parametri ai hemogramei. Parametrii importanți pentru laborator sunt: sexul, vârsta pacientului, anumite condiții cum ar fi starea de șoc, vărsăturile incoercibile, deshidratarea sau hiperhidratarea pacientului, precum și anumite tratamente (corticoizi, citostatice).

De asemenea, este recomandat că pacientul să informeze personalul din punctul de recoltare dacă are anumite afecțiuni sau urmează tratamente care pot interfera cu coagularea, pentru a evita incidentele legate de recoltare (hematoame, echimoze).

Interpretarea indicilor eritrocitari o va face medicul care a recomandat această investigație în funcție de condiția medicală a pacientului.

Precierea gradului anemiei necesită evaluarea tuturor indicilor eritrocitari, nu numai a nivelului înregistrat de hemoglobina eriterocitară medie, astfel încât să se poată efectua testele suplimentare stabilirii diagnosticului complet, precum și în vederea stabilirii tratamentului corespunzător.

Referințe bibliografice:

1. DeMott W, Tilzer L. Hematology. In Laboratory Test Handbook. Hudson (Cleveland) ed. 1994, 517-617;
2. Desai S. Complete Blood Count. In Clinicians’s Guide to Laboratory Medicine. Hudson (Cleveland) ed. 2004, 13-18;
3. Glader B. Anemia: General Considerations. In Wintrobe’s Clinical Hematology, Philadelphia. 2004, 948-975;
4. J Wallach. Hematologic Diseases. In Interpretation of Diagnostic Tests. Philadelphia ed. 1996, 293-316;
5. Fischbach F. Blood Studies: Hematology and Coagulation; Appendix J: Effects of the Most Commonly Used Drugs on Frequently Ordered Laboratory Tests. In A Manual of Laboratory and Diagnostic Tests. Lippincott Williams & Wilkins, Philadelphia, 8 ed. 2009, 67-110, 1227-1247.