Îngrijirea persoanelor vârstnice, mic ghid pentru asistenții medicali

Îmbătrânirea reprezintă o etapă naturală a vieții și din acest motiv îngrijirea persoanelor vârstnice trebuie să fie asigurată în orice circumstanțe. Chiar dacă geriatria este o disciplină medicală care are ca obiectiv afecțiunile favorizate de îmbătrânire, îngrijirea se poate face și la domiciliul persoanelor sau în instituții special create pentru acestea.

Indiferent de caz, scopul îngrijirii este acela de a îmbunătăți viața vârstnicilor, dependenţi de o altă persoană sau imobilizate la pat, care nu își pot satisface nevoile de bază și necesită îngrijire.

Asistența medicală

În cazul geriatriei, asistența medicală a persoanelor vârstnice se axează pe patru obiective principale:

• menținerea activității mintale, ajutor în gestionarea demenței acolo unde este cazul, ajutor în prevenirea și tratarea delirului, evaluarea depresiei acolo unde este cazul.
• menținerea abilității de mișcare și balans și prevenirea căzăturilor.
• încercarea de a reduce tratamentul administrat, prescrierea unui tratament exact și informarea despre posibile efecte secundare.
• asigurarea că tratamentul este personalizat în funcție de nevoile și obiectivele persoanei vârstnice și gestionarea diferitelor probleme de sănătate deja existente.

Îngrijirea paliativă

Prevenirea escarelor

În general, serviciile de îngrijire medicală se axează pe monitorizarea parametrilor fiziologici, administrarea tratamentelor medicamentoase la indicația medicului, cateterisme, prevenirea complicațiilor, prevenirea și tratamentul escarelor și toaleta plăgilor. O mare parte dintre persoanele vârstnice sunt imobilizate la pat. Această situație prezintă un risc ridicat de apariție a escarelor sau a ulcerelor de presiune.

Prevenirea ulcerelor de presiune începe cu o evaluare. Această evaluare depinde de trei criterii: starea pacientului, riscul de leziuni şi mediul de îngrijire.

La internarea pacientului, asistentul medical evaluează riscul de apariție a ulcerelor de presiune folosind scala Braden-Bergstrom, acordând o atenție specială factorilor de risc.

Clasificarea escarelor

În ceea ce privește escarele, acestea sunt clasificate pe grade astfel:

• Gradul I – leziune superficială, eritem stabil.
• Gradul II – vezicule care conțin lichid seros.
• Gradul III – pierderea totală a grosimii pielii până la nivelul fasciei musculare.
• Gradul IV – pierderea totală a grosimii țesuturilor, leziuni profunde care afectează mușchii și oasele.

De obicei, zonele afectate cel mai des de escare sunt: sacrul, călcâiele, tuberozitățile ischiatice și șoldurile.

Măsuri de prevenție

Măsurile de prevenție implică înregistrarea aportului nutrițional și stimularea ingestiei lichidelor, asigurarea igienei zilnice cu apă și săpun, menținerea patului curat, uscat și fără pliuri și schimbarea poziției.

Dacă starea pacientului permite, se vor realiza schimbări ale poziției acestuia la fiecare două până la patru ore, urmărind o rotație programată și individualizată. Indiferent de gradul de dependență, există anumite nevoi fundamentale comune, care trebuie satisfăcute pentru a atinge un nivel optim de bunăstare.

Noile principii ale comunicării medic-pacient în oncologie

Aceste nevoi conțin componente bio-psiho-sociale, culturale și spirituale. Atingerea de către pacient a independenței și satisfacerea acestor nevoi este țelul profesiei de asistent medical. Asistentul medical care dorește să personalizeze îngrijirea trebuie să țină seama de diversele dimensiuni implicate și de interacțiunea între nevoi. Satisfacerea sau nesatisfacerea unei nevoi ar putea avea consecințe asupra altei nevoi.

Surse: https://sigurantapacientului.files.wordpress.com/2018/09/protocol-prevenire-escare2.pdf; https://www.academia.edu/36771211/GHID_DE_NURSING_CU_TEHNICI_DE_EVALUARE_%C5%9El_%C3%8ENGRIJIRI_CORESPUNZ%C4%82TOARE_NEVOILOR_FUNDAMENTALE_LUCRE%C5%A2IA_TITIRC%C4%82_EDITURA_VIA%C5%A2A_MEDICAL%C4%82_ROM%C3%82NEASC%C4%82

Ion Aloiz Kara

ASISTENT MEDICAL, DGASPC