Insuficiența respiratorie acută indusă de infecțiile virale în sezonul rece

Insuficiența respiratorie acută (IRA) reprezintă o afecțiune critică, cu potențial letal, care apare atunci când sistemul respirator nu poate menține un schimb adecvat de gaze respiratorii. Astfel, se poate ajunge la hipoxemie (scăderea concentrației de oxigen în sânge) și/sau hipercapnie (o creștere a concentrației de dioxid de carbon în sânge). În timpul sezonului rece, infecțiile virale respiratorii reprezintă un factor de risc pentru insuficiența respiratorie acută, îndeosebi în cazul în care există factori de risc asociați sau afecțiuni pulmonare preexistente. Astfel de infecții pot agrava bolile pulmonare și cresc riscul de complicații, inclusiv insuficiență respiratorie acută.

Ce este insuficiența respiratorie acută?

Insuficiența respiratorie acută apare când sistemul respirator, din cauza alterării procesului de ventilație, nu reușește să își îndeplinească funcția principală: oxigenarea sângelui și eliminarea dioxidului de carbon. Insuficiența respiratorie acută poate fi de două tipuri:

• IRA hipoxemică: scăderea presiunii parțiale a oxigenului (PaO₂) sub 60 mmHg, chiar dacă există suplimentare cu oxigen. Aceasta se datorează de obicei afectării alveolelor de la nivel pulmonar și se asociază frecvent cu edem pulmonar, sindromul de detresă respiratorie acută (SDRA);
• IRA hipercapnică: creșterea presiunii parțiale a dioxidului de carbon (PaCO₂), deseori peste 50 mmHg. Se datorează de obicei afectării alveolelor pulmonare (ventilație alveolară foarte deficitară), întâlnită frecvent în afecțiuni care limitează expansiunea plămânilor (BPOC sau astmul sever).

Unele infecții virale afectează în mod direct funcția ventilatorie a plămânilor, fie prin obstrucția căilor respiratorii (secundare inflamației, hipersecreției de mucus), fie prin afectarea mușchilor implicați în respirație. Infecțiile care induc edem și inflamarea spațiilor alveolare pot reduce în mod semnificativ suprafața funcțională disponibilă pentru realizarea schimbului gazos. În egală măsură, infecțiile pot cauza colabarea alveolelor, reducând eficiența procesului de oxigenare a sângelui, în timp ce perfuzia sanguină rămâne aceeași în aceste zone. Prin urmare, insuficiența respiratorie acută poate reprezenta o posibilă complicație a unei infecții virale, aparent banale.

Insuficiența respiratorie acută – cauze și factori de risc

Insuficiența respiratorie acută poate fi cauzată de o varietate de factori, iar infecțiile respiratorii (virale și bacteriene) și exacerbările bolilor pulmonare subiacente sunt cele mai comune cauze, mai ales în sezonul rece.

Infecțiile virale și bacteriene

Infecțiile cu virusuri, cum ar fi virusul gripal (Influenza), virusul sincițial respirator, precum și coronavirusurile și rinovirusurile, sunt principalii factori infecțioși care pot duce la insuficiență respiratorie acută în sezonul rece. Infecția virală determină inflamația puternică a căilor aeriene și, uneori, colaps alveolar și edem pulmonar, afectând procesul de schimb gazos. De asemenea, infecțiile respiratorii superioare deseori se asociază cu infecții bacteriene secundare, în special cu agenți precum Streptococcus pneumoniae și Haemophilus influenzae. În unele cazuri, astfel de infecții pot duce la pneumonie, care poate evolua și spre insuficiența respiratorie acută.

Exacerbarea bolilor pulmonare cronice

Persoanele cu boli respiratorii cronice, cum ar fi astm, boala pulmonară obstructivă cronică, au un risc crescut de a dezvolta insuficiență respiratorie acută. În sezonul rece, infecțiile virale pot declanșa exacerbări severe ale acestor afecțiuni, ducând la hiperreactivitate bronșică și, ulterior, la bronhoconstricție accentuată, hipersecreție de mucus și inflamație bronșică severă, susținută. Toate aceste fenomene patologice contribuie, în sinergie, la insuficiența respiratorie acută.

Alte comorbidități asociate

Persoanele cu comorbidități asociate – altele decât patologiile pulmonare –, cum ar fi bolile de natură cardiovasculară, diabetul zaharat, obezitatea, au un risc mai mare de a se confrunta și cu complicații asociate infecțiilor virale respiratorii, inclusiv insuficiența respiratorie acută. Acest lucru este valabil și la persoanele cu imunitate compromisă – tratament cronic cu corticosteroizi și vârsta înaintată sau redusă –, precum și la persoanele care fumează sau necesită spitalizare.

Complicații ale infecțiilor respiratorii

Infecțiile virale pot progresa către pneumonie virală sau mixtă (viral-bacteriană), mai ales când vine vorba de infecția cu Influenza sau coronavirusuri, și pot duce la SDRA. În astfel de cazuri, inflamarea severă a alveolelor și capilarelor pulmonare afectează în mod critic procesul normal de oxigenare a sângelui, crescând riscul de insuficiență respiratorie acută hipoxemică.

Legătura dintre insuficiența respiratorie acută și infecțiile virale din sezonul rece

Infecțiile virale respiratorii au un caracter sezonier și, de obicei, sunt mult mai frecvente odată cu începere sezonului rece. Chiar dacă la foarte multe persoane sunt inofensive, în unele cazuri pot avea o evoluție chiar fatală – chiar și astăzi, gripa se face responsabilă pentru o mulțime de decese, în special în rândul populației cu factori de risc prezenți. Principalii factori de risc sunt următorii:

• vârsta înaintată și vârsta redusă;
• existența afecțiunilor pulmonare cronice;
• sistemul imunitar slăbit (diabet, tratament cu corticosteroizi, HIV/SIDA);
• fumatul;
• obezitatea morbidă;
• imobilizarea la pat și/sau spitalizarea.

În sezonul rece, aerul determină constricția bronșică și crește vâscozitatea mucusului, iar acest lucru face ca tractul respirator să devină mult mai susceptibil la infecții. Prin urmare, virusurile pătrund mai ușor la nivelul căilor aeriene superioare (putând evolua spre căile inferioare), unde vor declanșa un răspuns inflamator. Infecția respiratorie virală inițiază un răspuns imun extrem de puternic, care implică eliberarea de citokine și chimocine. Aceste molecule susțin inflamația de la nivelul căilor aeriene, putându-se ajunge la deteriorarea celulelor epiteliale alveolare, care sunt esențiale pentru schimbul gazos. Astfel, se poate ajunge la insuficiență respiratorie acută.

În cazurile severe și cu comorbidități asociate, infecțiile virale pot duce la sindromul de detresă respiratorie acută, o complicație gravă în caz de insuficiență respiratorie acută. În SDRA, apare inflamația capilar-alveolară severă, ceea ce duce la edem pulmonar, cu formarea membranelor hialine în alveole – astfel, teritoriul alveolar implicat în schimbul gazos este redus semnificativ, ceea ce crește riscul de insuficiență respiratorie acută hipoxemică refractară la tratament. Riscul de mortalitate și morbiditate este crescut în infecțiile virale asociate cu insuficiența respiratorie acută. Gripa, de exemplu, poate duce la suprainfecție bacteriană, pneumonie și, ulterior, IRA.

Sfaturi pentru a preveni insuficiența respiratorie acută indusă de infecțiile virale

Persoanele care supraviețuiesc unui episod de insuficiență respiratorie acută au, de asemenea, un risc rescut de morbiditate pe termen lung, inclusiv fibroză pulmonară și reducerea capacității pulmonare. Drept urmare, dincolo de faptul că este necesar tratament de urgență, prevenția are un rol deosebit de important în a reduce riscul unei astfel de afecțiuni. Specialiștii recomandă:

• Vaccinarea reprezintă cea mai eficientă modalitate de a preveni infecțiile virale care, drept complicații, pot duce la insuficiență respiratorie acută. Vaccinarea antigripală și vaccinarea anti-COVID-19 reduc semnificativ riscul infecției la categoriile populaționale cu risc și, de asemenea, riscul de complicații severe, cum ar fi insuficiența respiratorie acută. Pentru a se reduce riscul de pneumonie secundară, se recomandă și vaccinare antipneumococică (dacă nu a fost deja efectuată);
• Purtarea măștii de protecție care acoperă nasul și gura, în special în mediile aglomerate sau cu flux ridicat de oameni, și evitarea contactului cu persoane care prezintă semne de infecție virală sau bacteriană;
• Aerul rece și uscat poate deteriora mucoasa respiratorie și, astfel, favoriza infecțiile. Poate fi folosit un umidificator pentru a menține un grad optim de umiditate al aerului din cameră;
• Persoanele cu boli pulmonare cronice (astm, BPOC) ar trebui să fie mult mai receptive când vine vorba de astfel de complicații. Astfel, în contextul oricărui semn de infecție sau al unei posibile complicații a bolii subiacente, este recomandat să se ceară sfaturile medicului;
• Consolidarea sistemului imunitar printr-o dietă bogată în fructe, legume, suplimentarea cu vitaminele D și C, exerciții fizice moderate și somn de calitate.

Resurse bibliografice:

1. Summers C, Todd RS, Vercruysse GA, Moore FA. Acute Respiratory Failure. Perioperative Medicine. 2022:576–86. doi: 10.1016/B978-0-323-56724-4.00039-3. Epub 2021 Mar 5. PMCID: PMC7946379. Link: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7946379/;
2. Mirabile VS, Shebl E, Sankari A, et al. Respiratory Failure in Adults. [Updated 2023 Jun 11]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2024 Jan-. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK526127/;
3. Diamond M, Peniston HL, Sanghavi DK, et al. Acute Respiratory Distress Syndrome. [Updated 2024 Jan 31]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2024 Jan-. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK436002/;
4. Swenson KE, Swenson ER. Pathophysiology of Acute Respiratory Distress Syndrome and COVID-19 Lung Injury. Crit Care Clin. 2021 Oct;37(4):749-776. doi: 10.1016/j.ccc.2021.05.003. Epub 2021 May 28. PMID: 34548132; PMCID: PMC8162817;
5. Bauer TT, Ewig S, Rodloff AC, Müller EE. Acute respiratory distress syndrome and pneumonia: a comprehensive review of clinical data. Clin Infect Dis. 2006 Sep 15;43(6):748-56. doi: 10.1086/506430. Epub 2006 Aug 10. PMID: 16912951; PMCID: PMC7107989. Link: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7107989/.