Legislația din România din domeniul alăptării și al băncilor de lapte

Dr. Mihaela Niţă, medic specialist pediatru , consultant în lactaţie certificat internaţional IBCLC, preşedinte Asociaţia Consultanţilor în Lactaţie din România

Legislația din domeniul angajării și al locului de muncă

În țări precum Statele Unite ale Americii, într-o societate în care mama nu are concediu plătit de creștere și îngrijire a copilului, există legislație care să oblige companiile mari, cu număr mare de angajate femei să le pună acestora la dispoziție spații în care să se poată mulge și în care să își poată stoca laptele extras.

Unele companii le pun la dispoziție mamelor atât echipamente performante, pompe electrice duble cu sistem închis, cât și servicii de consultanță în lactație prin angajarea consultanților în lactație certificați internațional.

Durata concediului de îngrijire a copilului în lume

Sursă foto: http://www.theatlantic.com/

Principalele donatoare pentru băncile de lapte matern din SUA sunt mame care lucrează și care pompându-se frecvent la locul de muncă cu echipamente profesioniste își mențin o hiperproducție lactată și ajung în situația de a dori să doneze surplusul.

În România situația este total diferită față de SUA.

Legea nr. 66/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor a apărut în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 304 din 20 aprilie.

Conform acesteia, „Persoanele care, în ultimii 2 ani anteriori datei naşterii copilului, au realizat timp de cel puţin 12 luni venituri din salarii şi asimilate salariilor, venituri din activităţi independente, venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, denumite în continuare venituri supuse impozitului, beneficiază de concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap, precum şi de o indemnizaţie lunară”, scrie în noul act normativ. În ceea ce priveşte indemnizaţia lunară, aceasta va avea în continuare un cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate în 12 luni din ultimii doi ani, însă aceasta va avea doar limită minimă, nu şi maximă.

„Indemnizaţia lunară (…) se stabileşte în cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii doi ani anteriori datei naşterii copilului, şi nu poate fi mai mică de 85% din cuantumul salariului minim brut pe ţară garantat în plată”, prevede Legea nr. 66/2016. În acest fel, parlamentarii sunt de părere că se va asigura un sprijin real pentru creşterea şi îngrijirea copiilor [12].

Ținând cont de faptul că mamele care aleg să se reîntoarcă la locul de muncă și continuă să se mulgă pot deveni donatoare pentru banca de lapte, am creat în cadrul Asociației Consultanților în Lactație din România programul Alăptarea și întoarcerea la locul de muncă, care susține companiile cu angajate femei să sprijine alăptarea prin cursuri de informare, facilitarea unor ședințe individuale de consultanță în lactație și amenajarea unor spații în care mama care alege să se reîntoarcă la locul de muncă să se poată pompa și să depoziteze laptele matern. Acest proiect ar putea deveni un element de fidelizare al angajaților femei, al unei mai bune integrări a angajatului în mediul de muncă în contextul maternității. Public poate aduce un plus de imagine companiilor prin faptul că ele sunt breastfeeding friendly. La nivel internațional sunt companii care respectă această etichetă și care păstrează facilitățile pentru pomparea laptelui și în țări în care nu există o obligativitate în acest sens.

Protejarea siguranței mamei și copilului, alăptarea în locul de muncă cu grad de risc

OUG 96/2003, actualizată 2015 privind protecţia maternităţii la locurile de muncă, publicată în Monitorul Oficial nr. 750 din 27.10.2003, menționează drepturile femeii care alăptează și obligațiile angajatorului de a nu o expune unor situații de risc pentru ea și copilul alăptat.

În acest act legislativ se menționează:

„Prezenta ordonanţă de urgenţă reglementează măsuri de protecţie socială pentru:

a) salariate gravide şi mame, lăuze sau care alăptează, de cetăţenie română ori a unui stat membru al Uniunii Europene şi din Spaţiul Economic European, care au raporturi de muncă sau raporturi de serviciu cu un angajator;

…….

e) salariata care alăptează este femeia care, la reluarea activităţii după efectuarea concediului de lăuzie, îşi alăptează copilul şi anunţă angajatorul în scris cu privire la începutul şi sfârşitul prezumat al perioadei de alăptare, anexând documente medicale eliberate de medicul de familie în acest sens;

……

Art. 5

(1) Pentru toate activităţile susceptibile să prezinte un risc specific de expunere la agenţi, procedee şi condiţii de muncă, a căror listă este prevăzută în anexa nr. 1, angajatorul este obligat să evalueze anual, precum şi la orice modificare a condiţiilor de muncă natura, gradul şi durata expunerii salariatelor prevăzute la art. 2 lit. c)–e), în scopul determinării oricărui risc pentru securitatea sau sănătatea lor şi oricărei repercusiuni asupra sarcinii ori alăptării.

În cazul în care o salariată se află în una dintre situaţiile prevăzute la art. 2 lit. c)–e) şi desfăşoară la locul de muncă o activitate care prezintă riscuri pentru sănătatea sau securitatea sa ori cu repercusiuni asupra sarcinii şi alăptării, în sensul celor prevăzute la art. 5 alin. (1), angajatorul este obligat să îi modifice în mod corespunzător condiţiile şi/sau orarul de muncă ori, dacă nu este posibil, să o repartizeze la alt loc de muncă fără riscuri pentru sănătatea sau securitatea sa, conform recomandării medicului de medicina muncii sau a medicului de familie, cu menţinerea veniturilor salariale.

……
Art. 17

(1)Angajatorii sunt obligați să acorde salariatelor care alăptează, în cursul programului de lucru, două pauze pentru alăptare de câte o oră fiecare, până la împlinirea vârstei de un an a copilului. În aceste pauze se include şi timpul necesar deplasării dus-întors la locul în care se găseşte copilul.
(2)La cererea mamei, pauzele pentru alăptare vor fi înlocuite cu reducerea duratei normale a timpului său de muncă cu două ore zilnic.

(3)Pauzele şi reducerea duratei normale a timpului de muncă, acordate pentru alăptare, se includ în timpul de muncă şi nu diminuează veniturile salariale şi sunt suportate integral din fondul de salarii al angajatorului.

(4)În cazul în care angajatorul asigură în cadrul unității încăperi speciale pentru alăptat, acestea vor îndeplini condițiile de igienă corespunzătoare normelor sanitare în vigoare [13]”.

Legislația menționată are scopul de a proteja mama care alăptează și pe copilul ei în condițiile întoarcerii la locul de muncă. În plus, în ordonanța de urgență este menționată și posibilitatea ca angajatorii să ofere spații pentru alăptare în care mamele ar putea avea la dispoziție pompe de sân sau ar putea folosi pompele personale pentru a menține și a crește secreția lactată. În contextul unei alinieri ale acestei legislații cu posibilitatea înființării de bănci de lapte se poate menționa și varianta de pompare și stocare de lapte matern. Aceste spații pot deveni ulterior puncte de depozit pentru băncile de lapte în cazul mamelor care doresc să doneze, îndeplinesc condițiile de donare și care au surplus față de nevoile copilului lor.

Bibliografie:

http://www.ghiduriclinice.ro/neonatologie-ghiduri-clinice.php.
http://www.who.int/maternal_child_adolescent/documents/9789241548366.pdf.
http://publications.nice.org.uk/donor-milk-banks-the-operation-of-donor-milk-bank-services-cg93.
http://www.europeanmilkbanking.com/images/emba_constitution.pdf.
http://www.espghan.org/fileadmin/user_upload/guidelines_pdf/Hep_Nutr/Donor_Human_ Milk_for_Preterm_Infants.pdf.
https://www.nice.org.uk/guidance/cg93/evidence/cg93-donor-breast-milk-banks-full-guideline3.
Israel-Ballard K, Coutsoudis A, Chantry CJ, Sturm AW, Karim F, Sibeko L, Abrams B: Bacterial Safety of Flashheated and Unheated Expressed Breastmilk during Storage. J of Trop Pediatr 2006; 52(6): 399-405.
http://www.crepreterm.org.au/wp-content/uploads/2014/07/HMB.pdf.
http://www.fda.gov/downloads/AdvisoryCommittees/CommitteesMeetingMaterials/ PediatricAdvisoryCommittee/UCM235648.pdf.
http://www.dreptonline.ro/legislatie/lege_activitate_transfuzie_sanguina_donare_sange_componente_sanguine_origine_umana_282_2005.php
http://lege5.ro/Gratuit/geydomztgy/norma-privind-admisibilitatea-donatorilor-de-sange-si-de-componente-sanguine-umane-din-07072007
http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_41338/De-maine-regulile-de-acordare-a-concediului-pentru-cre%C5%9Fterea-copilului-se-schimb%C4%83-semnificativ.html.
http://legeaz.net/text-integral/oug-96-2003-actualizata-2011-legea-protectiei-maternitatii-la-locurile-de-munca.