Managementul gastritei. Cum recunoaștem simptomele de gastrită

Gastrita este o afecțiune medicală care se caracterizează prin inflamarea mucoasei care acoperă pereții stomacului. Afecțiunea poate lua diferite forme, de la cazuri ușoare și asimptomatice, la cazuri severe, cu manifestări acute, asociate cu o scădere drastică a calității vieții și potențiale complicații. În practica clinică, clasificarea tipurilor de gastrită se bazează pe evoluția în timp (formă acută sau cronică), pe caracteristici histologice (profunzimea afectării), zonele afectate ale mucoasei și mecanismele fiziopatologice subiacente, care stau la baza apariției bolii. Este o afecțiune de o complexitate aparte, care presupune management corespunzător și anumite restricții semnificative pentru pacient.

Înainte de toate, trebuie făcută o distincție clinică între gastropatie și gastrită. Gastropatia, deși caracterizează o tulburare a mucoasei gastrice, se prezintă fără inflamație, ci cu leziuni la nivel de epiteliu. În timp, acestea dispar și mucoasa se regenerează. Gastrita și gastropatia, totuși, nu se exclud reciproc, ci chiar pot coexista în cadrul aceluiași organism. În practica clinică, gastrita poate fi însoțită, în special în forma cronică, de leziuni la nivelul mucoasei, însă sunt mult mai rare cazurile în gastropatia prezintă semne histologice de reacție inflamatorie. Este importantă această mențiune, deoarece cele două patologii sunt relativ frecvent diagnosticate greșit.

Gastrita – fiziopatologie

Fiziopatologia gastritei este în strictă dependență de agentul etiologic, dar vom vorbi, în primul rând, despre cele mai comune etiologii ale bolii: infecția cu Helicobacter pylori și gastrita care implică o reacție autoimună (forma atrofică). Helicobacter pylori este o bacterie flagelată, care poate supraviețui în mediul acid al stomacului. Aceasta se atașează de epiteliul gastric, după ce reușește să penetreze stratul de mucus al stomacului, ducând la răspunsul inflamator. Va exista și o stimulare suplimentară a inflamației, deoarece celulele epiteliale gastrice vor secreta IL-8, ca parte a răspunsului imunitar, însă fără vreun efect eficient împotriva bacteriei.

Gastrita cronică atrofică autoimună apare ca urmare a producției de autoanticorpi care vizează celulele parietale ale stomacului și factorul intrinsec, absolut esențial pentru absorbția vitaminei B12, de exemplu. Din acest motiv, această formă se asociază frecvent cu anemia Biermer. Mai mult decât atât, boala poate fi indusă și de infecția cu Helicobacter pylori, când apare scenariul în care sistemul imunitar, deși încearcă să neutralizeze bacteria, atacă și celulele parietale aflate în aceeași regiune. De-a lungul timpului, distrugerea mediată pe cale imunitară duce la apariția de celule mucoase și glande metaplazice de la nivelul mucoasei gastrice și cronicizarea bolii.

Gastrita – cauze și factori de risc

Gastrita este o patologie complexă, multifactorială, existând mai multe tipuri. Cu toate acestea, făcând o diferență pe baza evoluției (acută sau cronică), putem distinge următoarele cauze:

• Forma acută: uremie crescută, ischemie, șoc termic, expunerea la agenți corozivi, arsuri sau sepsis, traumatisme, expunerea la radiații, sepsis, reflux biliar alcalin, enterovirusurile. Într-o astfel de formă, inflamația rezultă din întreruperea continuității barierei mucoase, secreție redusă de mucus gastric sau scăderea fluxului sanguin la nivelul mucoasei.
• Forma cronică: infecția cu Helicobacter pylori (cea mai frecventă cauză), reacția autoimună (etiologie încă neclară, nefiind cunoscut faptul dacă afecțiunea este dependentă de infecțiile cu Helicobacter pylori sau se dezvoltă independent);
• Forma reactivă: fumatul, consumul de alcool, anumite medicamente, expunerea la radiații, refluxul biliar, emoțiile puternice, stresul cronic, tulburările alimentare, consumul constant de alimente acide și picante, tendința generală spre atopie și hipersensibilizare, gastrita din diferite tipuri de boli (sarcoidoză, vasculită, boala Crohn, boala de reflux gastroesofagian).

Factorii de risc care predispun o persoană în a dezvolta gastrită implică, dar nu se limitează la, următoarele situații:

• Fumatul, consumul de cafea, alcool și băuturi carbogazoase;
• Emoțiile puternice, stările de stres și anxietate;
• Consumul regulat de alimente picante, acide;
• Abordarea unui comportament alimentar haotic, supraalimentarea înainte de orele de somn;
• Privarea alimentară pentru o perioadă îndelungată de timp;
• Administrarea antibioticelor puternice fără folosirea simultană a unui pansament gastric.

Cu toate acestea, ca urmare a faptului că Helicobacter pylori poate fi deosebit de ușor luată din mediul înconjurător, incidența bolii este deosebit de crescută.

Gastrita – simptome și manifestări

Simptomele asociate gastritei pot să difere în funcție de forma acesteia, dar, de cele mai multe ori, implică următoarele manifestări:

• Durere epigastrică (partea superioară centrală a abdomenului), cu debut brusc sau care tinde să se exacerbeze după masă;
• Meteorism abdominal;
• Senzația de balonare;
• Greață și vărsături;
• Senzația de sațietate precoce;
• Senzația unei arsuri la nivel epigastric.

Semnele clinice ale gastritei autoimune sunt în strânsă asociere cu anemia megaloblastică care însoțește deseori această formă de gastrită. Acestea includ:

• Adinamie (scăderea forței musculare, stare generalizată de oboseală);
• Parestezii;
• Ataxie (pierderea capacității de coordonare a mișcărilor și tulburări în menținerea eficientă a echilibrului postural);
• Tulburări de memorie;
• Glosită;
• Neuropatie periferică;
• Dureri de cap;
• Sindrom algic (în special la nivelul membrelor superioare și inferioare).

În gastrită, simptomele tind să se exacerbeze fie în lipsa conținutului alimentar din stomac, fie în prezența acestuia. Există cazuri în care simptomele se ameliorează temporar după masă, dar tind să reapară odată cu golirea conținutului gastric. Cu toate acestea, există și situațiile în care simptomele de gastrită, în special senzația de arsură, se exacerbează după masă. Stresul, dar și emoțiile puternice, au implicații psihosomatice în această afecțiune, ducând la instalarea rapidă a simptomelor de durere. Din acest motiv, managementul bolii necesită abordare multilaterală, și nu se limitează doar la tratament farmacologic și regimul alimentar specific pentru gastrită.

Gastrita – sfaturi pentru gestionarea corespunzătoare a bolii

Diagnosticul de gastrită, indiferent de formă, necesită un protocol terapeutic complex, care are drept principal scop ameliorarea simptomelor de boală și prevenirea progresiei acesteia, pentru a se reduce riscul de complicații ulterioare. Astfel, în cazul pacientului cu gastrită, recomandate sunt următoarele:

• Abordarea unui regim alimentar sănătos, cu evitarea alimentelor picante, acide, prăjite sau care ar putea duce la instalarea simptomelor de gastrită. Se recomandă ca pacientul să aibă un jurnal în care își notează constant alimentele consumate, respectiv reacția avută în urma consumării acestora (simptome prezente sau absente). Regimul alimentar ar trebui să fie în primul rând hiposodat, cu excluderea aproape completă a alimentelor bogate în nitriți;
• Renunțarea la fumat și limitarea consumului de alcool, deoarece pot susține progresia bolii și exacerbarea simptomelor;
• Gestionarea eficientă a stresului, prin adoptarea tehnicilor de relaxare (yoga, meditație) sau chiar înscrierea la ședințe individuale de psihoterapie;
• Respectarea meselor zilnice, în cantități atent porționate, și evitarea consumului de alimente cu cel puțin 2-3 ore înainte de somn;
• Pacientul cu gastrită ar trebui să aibă mese mai porționate și mai dese, mai degrabă decât a avea mese regulate și bogate;
• Se va evita limita consumul de cafea și băuturi carbogazoase, deoarece pot irita și mai mult mucoasa afectată de gastrită;
• Practicarea de activitate fizică regulată poate ajută la ameliorarea simptomelor din gastrită, fiind și o alternativă eficientă de a gestiona stresul zilnic;
• Sunt necesare investigațiile periodice, pentru a se ține o evidență clară a evoluției patologiei și eficienței alternativelor recomandate de tratament.

Pentru ABONAMENTE și CREDITE DE SPECIALITATE click AICI!

Referințe bibliografice:

1. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK544250/
2. https://www.sciencedirect.com/topics/immunology-and-microbiology/gastritis
3. https://sci-hub.se/https://doi.org/10.1016/S0011-5029(73)80004-5
4. https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/gastritis
5. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/gastritis/symptoms-causes/syc-20355807
6. https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/10349-gastritis