Măștile ca măsură de prevenție a transmiterii intracomunitare a SARS-CoV-2

În contextul pandemiei COVID-19, o serie de măsuri de prevenție au fost postulate pentru controlarea răspândirii infecției. Dintre acestea, utilizarea măștilor pe scară largă la nivel populațional a fost inițial recomandată numai pentru persoanele simptomatice, mai ales având în vedere numărul lor limitat și necesitatea prioritizării protecției personalului medical. Cu toate acestea, în prezent, în numeroase țări este recomandată folosirea lor, măștile acționând drept o barieră în răspândirea particulelor respiratorii potențial patogene, mai ales luând în considerare transmiterea de către pacienții asimptomatici sau care încă nu au dezvoltat simptomatologia caracteristică.

Aspecte dietetice utile în lupta pe termen lung cu virusul SARS-CoV-2

Se recomandă purtarea lor în spații închise sau/și aglomerate, în transportul în comun, la serviciu. Eficacitatea acestora este dependentă de corectitudinea folosirii lor, totodată fiind necesară respectarea și a celorlalte măsuri de protecție, întrucât numai aplicarea lor concomitentă duce la o reducere semnificativă a riscului de diseminare a infecției.

Purtarea măștilor a devenit obligatorie

În contextul pandemiei COVID-19 purtarea măștilor a devenit obligatorie, atât în spitale, cât și în locurile publice, în vederea diminuării transmiterii intracomunitare a virusului [1].

Măștile medicale sunt recomandate a fi purtate de către bolnavii simptomatici pentru controlarea răspândirii particulelor respiratorii potențial patogene prin tuse sau strănut [2]. În mod normal, acoperirea gurii și a nasului în timpul strănutului sau tușitului are drept scop diminuarea răspândirii aerosolilor eliminați din căile respiratorii care pot fi vehicule ale microorganismelor din tractul respirator, fiind recomandate și în prevenirea transmiterii intracomunitare a gripei sau tuberculozei [2].

În cazul gripei, concluziile studiilor care au cercetat eficacitatea purtării măștilor de protecție pentru prevenirea infectării sunt divergente [2]. Astfel, OMS nu recomandă utilizarea măștilor decât în cazul persoanelor bolnave sau a personalului medical implicat în îngrijirea bolnavilor. Însă în cazul epidemiilor sau pandemiilor, purtarea măștilor este recomandată și pentru indivizii asimptomatici, pentru diminuarea răspândirii intracomunitare [3].

Și asimptomaticii trebuie să poarte măști

În cazul infecției cu SARS-CoV-2, în ultima vreme au fost raportate tot mai multe dovezi privind transmiterea virusului nu numai de către bolnavii cu simptome ușoare sau asimptomatici, dar și de către pacienții în faza asimptomatică a bolii, înainte de apariția propriu-zisă a simptomelor [3-7].

Cu toate că inițial se recomanda purtarea măștilor numai de către persoanele care prezentau simptome, folosirea lor pe scară largă este recomandată mai ales în contextul în care încă nu se cunoaște cu exactitate rolul pacienților asimptomatici în diseminarea infecției [2,8].

Măștile funcționează ca o barieră

Măștile chirurgicale funcționează ca o barieră, diminuând răspândirea SARS-CoV-2 prin limitarea expulzării în aer a aerosolilor respiratorii cu încărcătură virală semnificativă. Astfel, se bazează în principal prin controlul posibilelor surse de infecție, aspect relevant mai ales în cazul în care nu se cunoaște numărul de infectați asimptomatici care pot transmite virusul într-o oarecare măsură [2].

Trebuie subliniat faptul că purtarea măștilor reprezintă numai una dintre măsurile recomandate pentru prevenirea răspândirii SARS-CoV-2 și că numai aplicarea lor concomitentă scade semnificativ riscul răspândirii bolii [2]:

• respectarea etichetei respiratorii;
• igienă corespunzătoare a mâinilor;
• evitarea atingerii feței, nasului, gurii și ochilor;
• distanțarea socială;
• izolarea în cazul dezvoltării simptomelor caracteristice;
• lucratul de la distanță pe cât posibil;
• adaptarea programului de lucru pentru evitarea aglomerației.

Terapii și vaccinuri în cursa anti-COVID-19

Tipuri de măști

Masca chirurgicală

Este un dispozitiv medical care acoperă gura, nasul și bărbia, formând o barieră împotriva transmiterii agenților infecțioși. În general, sunt utilizate de către personalul medical pentru a împiedica transmiterea bidirecțională a particulelor respiratorii. Acestea trebuie să respecte standardele europene EN 14683:2019+AC:2019, ASTM F2100- 11 în SUA și YY 0469 în China [2,9].

Măștile non-medicale

Includ măștile din material textil și/sau hârtie, măștile homemade, nefiind standardizate și fiind nerecomandate pentru utilizare de către cadrele medicale [2]. Nu există dovezi solide care să susțină eficacitatea crescută a măștilor non-chirurgicale sau a acoperirii nasului și gurii cu materiale textile în prevenirea îmbolnăvirii sau transmiterii virusurilor respiratorii, acestea având o capacitate mult mai redusă de filtrare a particulelor [9-11].

Măștile filtrante (filtering face piece – FFP)

Sunt proiectate pentru protecția cadrelor medicale, mai ales în cadrul intervențiilor ce presupun generarea de aerosoli, fiind clasificate drept echipament pentru protecția personală (personal protective equipment – PPE). Acestea permit eliberarea de particule respiratorii, astfel nu este indicată utilizarea lor pentru blocarea răspândirii virusurilor de către persoanele infectate. Acestea trebuie să respecte standardele europene EN 149:2001+A1:2009, americane NIOSH-42CFR84 sau chineze GB2626-2006 [2,9].

Măștile FFP sunt de trei tipuri [9], în funcție de procentul de particule ce pot trece prin filtru:

• FFP1: 22%;
• FFP2: 8%;
• FFP3: 2%.

În cazul celor fabricate conform standardului din SUA [9], pot fi de trei tipuri: N – non-oil resistant, R – oil-resistant sau P – oil-proof și ele se împart în trei categorii în funcție de procentul de particule filtrate (cu diametru mediu de 0.3 µM):

• 95% – N95, R95, P95;
• 99% – N99, R99, P99;
• 97% – N100, R100, P100.

Utilizarea corectă a măștilor

Simpla purtare a unei măști nu asigură scăderea șansei de infectare, dacă aceasta nu este utilizată corect. Masca ar trebui să acopere complet fața de la partea superioară a nasului (podul nazal) până sub barbă. Acestea trebuie manipulate cu mâinile curate – trebuie dezinfectate prin spălarea cu apă și săpun sau prin utilizarea a produselor pe bază de alcool [2].

Măștile trebuie schimbate după cel mult 4 ore. Îndepărtarea lor se face cu grijă, cu evitarea atingerii părții din față, după care mâinile trebuie igienizate din nou [2]. O parte dintre măști pot fi reutilizate după curățare prin spălare la 60 ̊C cu detergent [2]. Cele mai bune metode de igienizare, însă mai puțin accesibile ale acestora sunt utilizarea peroxidului de hidrogen, radiațiilor UV, căldurii umede și uscate sau a ozonului [9].

Purtarea/îndepărtarea incorectă a măștilor, falsa senzație de siguranță și tendința crescută de atingere a feței conferită de utilizarea lor, alături de aplicarea inconstantă a celorlalte măsuri de prevenire a infectării poate conduce la o creștere a riscului de diseminare intracomunitară a infecției [2].

Diferitele abordări la nivel global

După epidemia SARS din 2003, în multe țări din Asia (China, Singapore, Coreea de Sud) a crescut semnificativ utilizarea măștilor, unele dintre acestea prezentând un bun control al COVID-19. Trebuie subliniat că purtarea măștilor este numai una dintre măsurile de protecție recomandate, igiena mâinilor și eticheta respiratorie (acoperirea nasului și gurii în timpul tusei sau strănutului) fiind respectate în mare măsură în aceste țări [9,12,13].

În Europa, utilizarea pe scară largă a acestora a condus la un bun control al evoluției COVID-19 în Cehia. Ulterior, numeroase guverne au recomandat/impus utilizarea măștilor în spațiile publice închise sau în transportul în comun [9].

Când se recomandă purtarea măștilor

Utilizarea măștilor este recomandată în următoarele situații:

• în transportul în comun;
• în cazul deplasării în locuri aglomerate închise (ex: magazine alimentare);
• la locul de muncă atunci când acesta presupune aflarea în proximitatea altor persoane;
• la locul de muncă atunci când acesta presupune interacțiunea cu un număr mare de indivizi (ex: casieri, polițiști etc.).

COVID-19: sfaturi pentru seniori

Argumente pro și contra utilizării măștilor

Dovezi ce susțin folosirea acestora [2,9]:

• creșterea numărului de raportări conform cărora persoanele asimptomatice sau cu simptome ușoare pot contribui semnificativ la transmiterea infecției în comunitate (controlarea surselor de infectare);
• raportările privind eliminarea crescută SARS-CoV-2 imediat înaintea și timp de 7-8 zile după apariția simptomelor;
• purtarea măștilor a dovedit o oarecare eficacitate în controlarea infecțiilor respiratorii virale în unele țări asiatice;
• producerea foarte rapidă și facilă a măștilor textile, acestea fiind ușor de igienizat și reutilizabile.

Argumente împotriva folosirii pe scară largă a măștilor [1,2,9]:

• prioritizarea cadrelor medicale, având în vedere disponibilitatea limitată a măștilor;
• eficacitatea redusă a măștilor textile sau homemade;
• falsa senzație de siguranță creată care poate conduce la ignorarea celorlalte măsuri de protejare împotriva infectării;
• posibilitatea crescută de infectare prin manipularea lor necorespunzătoare;
• tolerabilitatea crescută de către unele categorii de persoane (copii, pacienți cu boli respiratorii) sau în anumite condiții climatice (temperaturi ridicate).

Concluzii

În prezent, există diferite recomandări la nivel mondial privind obligativitatea utilizării măștilor de protecție pe scară largă drept măsură de controlare a răspândirii SARS-CoV-2. Acestea sunt actualizate constant, în funcție de progresul pandemiei în zona respectivă.

Personalul medical trebuie prioritizat (cu precădere cei care îngrijesc bolnavii de COVID-19), atunci când măștile chirurgicale sunt disponibile într-un număr limitat. Principala utilitate a folosirii măștilor pe scară largă este diminuarea răspândirii virusului în comunitate ca urmare a diminuării particulelor respiratorii expirate de către pacienții asimptomatici sau cei care încă nu au dezvoltat simptomatologia caracteristică.

Utilizarea lor este recomandată în spații închise sau/și aglomerate (magazine alimentare, spații comerciale), în transportul în comun sau la serviciu. Eficacitatea acestora este dependentă de corectitudinea folosirii lor, însă este foarte importantă respectarea și celorlalte măsuri de protecție, întrucât numai aplicarea concomitentă a acestora conduce la o reducere semnificativă a riscului de diseminare a infecției.

Referințe bibliografice:

1. Lepelletier, D., et al., What face mask for what use in the context of COVID-19 pandemic? The French guidelines. J Hosp Infect, 2020;
2. Control, E.C.f.D.P.a., Using face masks in the community. 2020;
3. (WHO), W.H.O., Non-pharmaceutical public health measures for mitigating the risk and impact of epidemic and pandemic influenza. 2019;
4. Rothe, C., et al., Transmission of 2019-nCoV Infection from an Asymptomatic Contact in Germany. N Engl J Med, 2020. 382(10): p. 970-971;
5. Zou, L., et al., SARS-CoV-2 Viral Load in Upper Respiratory Specimens of Infected Patients. N Engl J Med, 2020. 382(12): p. 1177-1179;
6. To, K.K., et al., Temporal profiles of viral load in posterior oropharyngeal saliva samples and serum antibody responses during infection by SARS-CoV-2: an observational cohort study. Lancet Infect Dis, 2020. 20(5): p. 565-574;
7. Wei, W.E., et al., Transmission of SARS-CoV-2 — Singapore, January 23–March 16. Lancet Infect Dis, 2020;
8. Organization, W.H. Rational use of personal protective equipment for coronavirus disease 2019 (COVID-19). 2020; Available from: https://apps.who.int/iris/bitstream/handle/10665/331215/WHO-2019-nCov-IPCPPE_use-2020.1-eng.pdf;
9. Carlos Rubio-Romero, J., et al., Disposable masks: Disinfection and sterilization for reuse, and non-certified manufacturing, in the face of shortages during the COVID-19 pandemic. Saf Sci, 2020: p. 104830;
10. Davies, A., et al., Testing the efficacy of homemade masks: would they protect in an influenza pandemic? Disaster Med Public Health Prep, 2013. 7(4): p. 413-8;
11. Rengasamy, S., B. Eimer, and R.E. Shaffer, Simple respiratory protection–evaluation of the filtration performance of cloth masks and common fabric materials against 20-1000 nm size particles. Ann Occup Hyg, 2010. 54(7): p. 789-98;
12. Lo, J.Y., et al., Respiratory infections during SARS outbreak, Hong Kong, 2003. Emerg Infect Dis, 2005. 11(11): p. 1738-41;
13. Wu, J., et al., Risk factors for SARS among persons without known contact with SARS patients, Beijing, China. Emerg Infect Dis, 2004. 10(2): p. 210-6.

Farmacist Anca Ungurianu

asistent universitar, Catedra de Biochimie
Facultatea de Farmacie,Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, București