Monitorizarea bolilor cronice de către medicul de familie

Rezumat:

În cazul afecţiunilor cronice, medicii de familie sunt implicaţi în observarea şi coroborarea tuturor parametrilor necesari pentru un tratament şi o evoluţie corespunzătoare a pacientului, precum şi pentru prevenirea complicaţiilor. Din totalul afecţiunilor care reprezintă motivul adresării la medicul de familie, bolile cronice reprezintă cca. 40-50%. Managementul corect al acestor boli necesită analiza, identificarea problemei, evaluarea situaţiei şi elaborarea unui plan de urmărire atât a evoluţiei, cât şi a tratamentului. Medicul de familie trebuie să fie mereu la curent cu toate ghidurile utilizate pentru tratamentul şi monitorizarea bolilor cronice şi trebuie să cunoască modalităţile de abordare în diferite situaţii. De asemenea, trebuie să controleze o multitudine de parametri conform listei de afecţiuni cronice pe care trebuie să o urmărească.

Cuvinte-cheie: boli cronice, medic de familie, pacient

Abstract:

Family medicine represents or should be the first line of medical services that can be addressed by the patient due to a medical condition, either acute or chronic. In case of chronic diseases, family doctors are involved in observing and corroborating all the parameters for a proper treatment and evolution of the patient, and also to prevent further complications. From all the medical reasons that are accused by the patient, chronic diseases represents almost 40-50%. The correct management of these problems requires analysing, identifing the problem, evaluating the situation and elaborating a plan for a proper treatment, and monitoring the results. Family doctors must be connected and very much aware of all the guides used for treatment and monitoring chronic diseases, being aware of the appropriate measures that should be taken in different situations. They must control a lot of parameters according to the list of diseases that they need to check.

Keywords: chronic diseases, family doctor, patient

Cuprins articol

1. Medicina de familie
2. Bolile cronice
3. Monitorizarea bolilor cronice la medicul de familie
4. Management
5. Managementul bolilor cronice
6. Bibliografie

Medicina de familie

Este medicina primară, de prim contact cu pacientul, şi are rol de prevenţie, educaţie sanitară, monitorizarea şi tratamentul bolilor cronice pentru menţinerea stării de sănătate a populaţiei. Acţiunile medicului de familie vizează întreaga comunitate şi toate grupele de vârstă după specificul lor. Totodată are rol în promovarea unui stil de viaţă sanogen, cu observarea şi contracararea factorilor de risc endogeni şi exogeni. Medicina de familie asigură tratamentul bolilor acute la prezentare şi are rol în prevenţia recidivelor sau a răspândirii unor boli infecto-contagioase [7]. În cazul bolilor cronice, medicul de familie sintetizează situaţia pacientului, cu integrarea afecţiunilor acestuia în contextul vieţii şi activităţii individului respectiv, cu rol în îndrumarea şi etapizarea acţiunilor necesare în funcţie de afecţiune.

Bolile cronice

Definiţie: (conform CDC)

Afecţiune cu evoluţie de minimum 3 luni, care poate avea efecte sesizabile în viaţa de zi cu zi a individului şi care nu se remite spontan sau cu tratament, ori nu se vindecă complet, rămânând într-un stadiu evolutiv oarecare pentru o perioadă lungă de timp şi necesitând tratament continuu.

Bolile cronice sunt de mai multe tipuri, în funcţie de aparatul afectat [7].

Afecţiuni cardiovasculare

• cardiopatii cronice, hipertensiune arterială;
• aritmii cronice;
• insuficienţă cardiacă;
• infarct miocardic;
• afecţiuni arteriale;
• malformaţii congenitale cardiovasculare.

Afecţiuni ale tractului respirator

• astm bronşic – alergic, nonalergic, mixt;
• BPOC;
• pneumopatii cronice secundare.

Afecţiuni cerebro-vasculare:

• accidente vasculare cerebrale din diverse cauze – ischemice, tromboembolice;
• demențele;
• boala Parkinson;
• boala Alzheimer.

Afecţiuni cronice ale aparatului urinar:

• nefropatii cronice – glomerulo-nefrite cronice, sindrom nefrotic, pielonefrite cronice;
• litiaza renală.

Afecţiuni cronice gastrointestinale:

• gastrite, ulcere cu diverse localizări şi etiologii;
• hepatite cronice;
• ciroză hepatică;
• boli inflamatorii intestinale;

Neoplazii;

Afecţiuni metabolice:

• diabet zaharat tip I sau II;
• dislipidemii;
• obezitate.

Afecţiuni endocrine:

• tiroidiene;
• adenoame hipofizare cu manifestări la distanţă şi afectarea diverselor glande endocrine;
• sindromul ovarelor polichistice.

Implicațiile metabolice ale sindromului ovarelor polichistice

Afecţiuni congenitale;

Boli autoimune:

• poliartrita reumatoidă;
• lupusul eritematos;
• sclerodermia.

Boli infecţioase cu evoluție cronică:

• hepatitele virale;
• HIV;
• sifilis;
• HPV;
• boli tropicale;
• parazitoze.

Monitorizarea bolilor cronice la MF

Adresabilitatea la medicul de familie este extinsă pentru toate tipurile de afecţiuni cronice. La primul contact al pacientului cu medicul de familie trebuie identificate, ierarhizate, investigate şi, eventual, tratate toate afecţiunile respective, în funcţie de situaţia individuală. În cadrul medicinei primare sunt întâlnite multiple afecţiuni care necesită colaborarea strânsă a medicului de familie cu celelalte specialităţi [6].

Din totalul prezentărilor la medicul de familie s-a observat următoarea repartiţie a cazuisticii:

• 40-50% din cazuri au cel puţin o boală cronică;
• 40-50% din cazuri au o boală acută;
• 10-15% din cazuri sunt urgenţe medicale.

Management – definiție

Procesul de management este prin definiţie, procesul de conducere şi organizare a unei activităţi în vederea atingerii obiectivelor prin eficientizarea tuturor resurselor disponibile.

Ca şi etape se pot detalia:

• analiza situaţiei;
• identificarea problemelor;
• evaluarea resurselor disponibile;
• elaborarea unui plan adecvat;
• organizarea procesului;
• planificarea activităţii specifice în funcţie de situaţie şi factorii anteriori;
• execuţie, control şi evaluarea rezultatelor respectând anumite reguli sau cerinţe.

Managementul bolilor cronice

Pe lângă partea teoretică, tehnica prezentată anterior, în cazul bolilor cronice, managementul poate fi influenţat la diferite niveluri de o multitudine de factori:

• umani – disponibilitatea medicului în comunitatea respectivă, posibilitatea colaborării cu alte specialităţi;
• familiali – mediul familial din care provine pacientul respectiv, susținerea din partea membrilor familiei sau posibilităţile de îngrijire la domiciliu;
• medicali – posibilităţi şi/sau dotările existente în cadrul cabinetului de medicină primară pentru a se putea asigura în mod corect şi eficient măsurile de prevenţie, diagnostic, tratament şi recuperare, după caz;
• socio-profesionali – afectarea activităţii profesionale a individului pe perioada bolii sau recurenţelor acesteia, pe de altă parte, mediul de lucru poate influenţa evoluţia unei anumite afecţiuni (poluarea, mediu toxic), afectarea poziţiei în comunitate a persoanei, ca urmare a indisponibilităţii temporare sau definitive;
• economici – impact asupra bugetului sistemului de sănătate prin adresarea serviciilor medicale de nivel secundar – spitale – pentru controale periodice, tratamente costisitoare în funcţie de afecţiune şi de complianţa la tratament [4,6].

La medicul de familie, monitorizarea bolilor cronice are drept principal scop stabilirea evoluţiei bolii, urmărirea apariţiei complicaţiilor, asigurarea complianţei la tratament şi cuantificarea efectelor acestuia. Astfel este necesar stabilirea unui program anume de monitorizare în funcţie de afectiune, a unor parametri semnificativi de urmărit în timp pentru aprecierea cât mai exactă a evoluţiei bolii, a apariţiei complicaţiilor sau chiar a ameliorării respectivei afecţiuni.

În prezent, incidenţa bolilor cronice este în creştere la nivel European şi nu numai, fiind identificaţi mai mulţi factori posibil implicaţi în acest proces: îmbătrânirea populaţiei, creşterea factorilor de risc corespunzători stilului de viaţă din prezent din majoritatea ţărilor europene [5]. Raportarea acestor afecţiuni într-un mod cât mai clar şi transparent cu acces din partea tuturor medicilor implicaţi în proces şi centralizarea datelor pentru a se putea observa modelele de practică medicală adecvate pentru obţinerea celor mai bune rezultate poate duce la un proces de monitorizare eficient atât pentru pacient, cât şi pentru medici, cu optimizarea costurilor la nivel de buget sanitar [1,2].

De asemenea, trebuie asigurat accesul la servicii de medicină primară pentru toată populaţia, astfel încat colectarea datelor şi integrarea acestora să reflecte cât mai bine situaţia reală. În acest fel se pot identifica anumiţi factori de risc cu densitate mai mare în anumite colectivităţi sau spaţii de lucru şi se pot corecta dacă este posibil sau se pot lua măsuri de prevenţie a imbolnăvirilor şi de limitare a expunerii.

Monitorizarea bolilor cronice prin intermediul medicinei primare are avantajul de a obţine şi de a concentra datele esenţiale fiecărui individ, astfel încat acesta să fie evaluat şi privit în ansamblu, cunoscând mediul de unde provine, unde işi desfăşoara activitatea şi eventualele influenţe asupra stării lui de sănătate. În acest fel scade presiunea pe centrele secundare, unde sunt generate costuri suplimentare ca urmare a unei monitorizări dezorganizate şi a unei abordări neunitare în aceste cazuri [3].

Pentru ABONAMENTE și CREDITE DE SPECIALITATE click AICI!

Referințe bibliografice:

1. Improving Primary Care for Patients With Chronic Illness, Thomas Bodenheimer, MD; Edward H. Wagner, MD, MPH; Kevin Grumbach, MD, 2002;288(14):1775-1779.
2. Brown MT, Bussell JK. Medication adherence: WHO cares? Mayo Clin Proc. 2011 Apr;86(4):304–14. doi: 10.4065/mcp.2010.0575.
3. http://europepmc.org/abstract/MED/21389250. [PMC free article] [PubMed] [Cross Ref] Zwar N, Harris M, Griffiths R, et al. A systematic review of chronic disease management. Sydney: Research Centre for Primary Health Care and Equity, School of Public Health and Community Medicine, University of New South Wales, 2006.Zwar N, Harris M, Griffiths R, et al. A systematic review of chronic disease management. Sydney: Research Centre for Primary Health Care and Equity, School of Public Health and Community Medicine, University of New South Wales, 2006.Zwar N, Harris M, Griffiths R, et al. A systematic review of chronic disease management. Sydney: Research Centre for Primary Health Care and Equity, School of Public Health and Community Medicine, University of New South Wales, 2006.Zwar N, Harris M, Griffiths R, et al. A systematic review of chronic disease management. Sydney: Research Centre for Primary Health Care and Equity, School of Public Health and Community Medicine, University of New South Wales, 2006.Zwar N, Harris M, Griffiths R, et al. A systematic review of chronic disease management. Sydney: Research Centre for Primary Health Care and Equity, School of Public Health and Community Medicine, University of New South Wales, 2006..
4. Norris SL, Glasgow RE, Engelgau MM, Os’Connor PJ, McCulloch D. Chronic disease management. Disease Management & Health Outcomes. 2003 Aug;11(8):477–488. doi: 10.2165/00115677-200311080-00001. [Cross Ref].
5. Direcția Generală Sănătate și Siguranță Alimentară a Comisiei Europene – https://ec.europa.eu/health/home_en. Education for Health [website]. http://www.educationforhealth.org.uk/pages/index.asp
6. http://medfam.usmf.md/wp-content/blogs.dir/95/files/sites/95/2015/12/ABORDAREA-COMPREHNSIVA-.pdf.
7. Conf Univ Dr Dumitru Matei – Esențialul în Medicina de Familie, ed III, editura AMALTEA – Partea I.

Dr. Teodora Trusca

medic specialist medicină de familie, manager calitate Clinicile și Spitalul Medicover