Noi scoruri clinice în apendicita acută: scorul RIPASA

Dr. Iulia Dogaru¹, Dr. Mădălina Boșoteanu², Dr. Roxana Chirilă³,
¹Secția Chirurgie II, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sf. Apostol Andrei”, Constanţa,
² Secția Anatomopatologie, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sf Apostol Andrei”, Constanţa,
³ CMI Dr. Roxana Chirilă/Obstetrică-ginecologie

Rezumat:

Obiectiv – apendicita acută reprezintă una dintre cele mai frecvente urgenţe chirurgicale. Dorim să determinăm rolul scorului RIPASA în diagnosticul apendicitei acute, corelându-l cu datele histopatologice.

Material şi metodă – am recrutat în studiu 154 pacienţi internaţi în perioada mai 2014 – martie 2016 în secţia Chirurgie II a SCJU Constanţa cu diagnosticul de apendicită acută. Diagnosticul a fost pus pe baza criteriilor clinice asociate cu ecografia abdominală. Scorul RIPASA a fost calculat la internarea în spital. Tuturor pacienţilor li s-a efectuat apendicectomie, iar piesa a fost trimisă către serviciul de anatomopatologie. Am corelat rezultatul celor 15 parametri ai scorului RIPASA cu rezultatele histopatologice ale pieselor de apendicectomie.

Rezultate – pe parcursul a 23 de luni am recrutat 154 de pacienţi: 63 de bărbaţi (40,9%) şi 91 de femei  (59,1%). 136 cazuri au fost confirmate ca apendicită acută. Rata apendicectomiilor negative a fost 11,69%. Valoarea de referinţă optimă a scorului a fost 7,5. Sensibilitatea scorului RIPASA a fost 92,8%.

Concluzii – scorul RIPASA este folositor în diagnosticul apendicitei acute.

Cuvinte-cheie: apendicită acută, scor RIPASA, anatomopatologie

Abstract:

Aim – acute appendicitis is one of the most common surgical emergencies. We want to determine the usefulness of the RIPASA score for the diagnosis of acute appendicitis, using histopathological results.

Materials and methods – from May 2014 to March 2016, 154 patients were included in this study. The diagnosis of acute appendicitis was made clinically associated with abdominal ultrasound. The RIPASA score was applied at admission to our surgical department. The resected appendices were sent for histopathological examination. We have correlated 15 parameters of RIPASA score with the anatomopatological results.

Results – within 23 months, 154 patients were recruited for the study: 63 males (40.9%) and 91 females (59.1%). 136 patients were confirmed histologically for acute appendicitis. The rate of negative appendicetomies was 11.69%.  The optimal cutt-off threshold score was 7.5. Sensitivity of RIPASA score was 92.8%.

Conclusions: RIPASA score is useful to diagnose acute appendicitis.

Keywords: acute appendicitis, RIPASA score, histopathology

Introducere

Apendicita acută reprezintă una din cele mai frecvente urgențe chirurgicale întâlnite în practica de zi cu zi, având o incidență între 13 și 77%. Diagnosticul său se bazează în principal pe anamneza și examenul clinic al abdomenului, care pot fi completate cu investigații de laborator (hemoleucogramă) și imagistică.

De primă intenție este folosită ca investigație imagistică ecografia abdomino-pelviană, care poate fi completată, în caz de incertitudine, de tomografia computerizată abdomino-pelviană cu substanță de contrast sau RMN abdomino-pelvian.

Diagnosticul se pune cu dificultate la cateva categorii de bolnavi: tinerii, vârstnicii și femeile active din punct de vedere reproductiv, unde patologia ginecologică sau urinară se poate confunda ca simptomatologie cu apendicita acută. Ca urmare a dificultăților de diagnostic din cauza simptomatologiei – durere în fosa iliacă dreaptă asociată sau nu cu greață, vărsături și anorexie, diagnosticul final de apendicită acută este pus pe baza examenului anatomo-patologic. Astfel este introdus în practica chirurgicală termenul de „apendicectomii albe”, care definește rezecția unor apendice care la examenul histopatologic nu prezintă semne de inflamație acută. Studiile arată că procentul acestor intervenții poate ajunge până la 20%.

Pentru o mai mare precizie în diagnosticul apendicitei acute au fost create mai multe scoruri de diagnostic, dintre care cel mai frecvent utilizat este scorul Alvorado, care conține 8 criterii:

• durere în fosa iliacă dreaptă;
• anorexie;
• greață, vărsături;
• sensibilitate la palpare în fosa iliacă dreaptă;
• apărare musculară la acest nivel – semn Blumberg;
• febra peste 38 grade Celsius;
• leucocitoza peste 10000/microl;
• neutrofilie.

Fiecare criteriu este punctat cu 1 punct, iar un scor de 5-6 arată posibilitatea, unul de 7-8 probabilitatea, iar peste 8 un diagnostic de mare probabilitate de apendicită acută [3]. Acesta a fost îmbunătățit prin scorul Alvarado modificat. Acesta notează cu 2 puncte durerea în fosa iliacă dreaptă și leucocitoza. Cele două scoruri au sensibilitate între 53-88% și specificitate între 75-80% [1].

Scorul Alvarado este utilizat în societățile occidentale, având o sensibilitate și specificitate scăzute în țările estice. Din acest motiv s-a considerat necesară apariția unui nou scor specific acestor regiuni, cu o populație cu origini etnice și regim alimentar diferit [1]. Scorul RIPASA a fost conceput la spitalul RIPAS din Brunei (Raja Isteri Pengiran Anak Saleha) și conține 15 parametri: 14 parametri ficși și unul adițional: cetățenia străină. Cei 14 parametri ficși sunt împărțiți în 4 categorii:

• parametri demografici – 2;
• simptome – 5;
• semne clinice – 5;
• investigații – 2.

            Tabel 1 – scorul RIPASA

Interpretarea scorului RIPASA se face prin suma punctelor fiecărui criteriu:

• Scor < 5 – se infirmă apendicita acută;
• Scor 5-7 – probabilitate scăzută de apendicită acută;
• Scor 7,5 – 11 – probabilitate crescută de apendicită acută;
• Scor > 12 – diagnostic cert de apendicită acută.

Material și metodă

Am efectuat în cadrul secției Chirurgie II a Spitalului Clinic Județean de Urgență „Sf. Apostol Andrei”, Constanța, un studiu retrospectiv pe 154 de pacienți diagnosticați cu apendicită acută pe parcursul a 23 de luni (mai 2014 – martie 2016), realizând o corelație între scorul RIPASA și rezultatele anatomopatologice ale pieselor recoltate intraoperator. Criteriul de includere în studiu a fost prezența durerii în fosa iliacă dreaptă cu o durată mai mică de 7 zile de la apariție. Au fost excluși pacienții suspicionați de apendicită acută care nu prezentau durere iliacă dreapta și cei apendicectomizați.