Obezitatea – preventie, management si tratament

Rezumat:
Obezitatea este o problema globala, care implica strategii pe termen lung pentru a asigura preventia si managementul eficient al acestei boli cronice. Managementul obezitatii include 4 strategii cheie: prevenirea cresterii in greutate, promovarea mentinerii greutatii, managementul comorbiditatilor asociate obezitatii si promovarea pierderii in greutate. Foarte importanta este consilierea si supravegherea acestor etape de catre medic sau farmacist.

Abstract:
Obesity is a global problem that requires long-term strategies for effective prevention and management of this chronic disease. Obesity management encompasses the following four key strategies: prevention of weight gain, promotion of weight maintenance, management of obesity comorbidities, and promotion of weight loss. Very important is the physician’s or pharmacist’s counseling and supervision of these steps.

Obezitatea, introducere

Obezitatea este o afectiune cronica ce prezinta cauze multiple (factori genetici, comportamentali si de mediu) si o rata globala in crestere, ceea ce necesita implementarea unor strategii terapeutice intensive si complexe (tratament medicamentos sub supraveghere medicala, asociat cu un regim alimentar hipocaloric si practicarea in mod regulat de activitati fizice).

Incidenta crescuta a obezitatii este evidentiata de rapoartele OMS, conform carora: mai mult de o treime din adultii si peste 17% din tinerii din SUA sunt obezi [9]. Romania ocupa locul trei in Europa in ceea ce priveste obezitatea infantila si rapoartele Federatiei Romane de Diabet, Nutritie si Boli Infectioase, potrivit carora: un sfert din populatia Romaniei este obeza.

Obezitatea, aspecte fiziopatologice

Obezitatea este consecinta dezechilibrului energetic al organismului, datorat aportului alimentar ridicat (alimente cu valoare calorica mare) si consumului energetic scazut (sedentarism, metabolism bazal redus), indicele de masa corporala (IMC) depasind valoarea de 30kg/m² [2].

Cauzele obezitatii sunt multiple si constau in:

• stilul de viata nesanatos, caracterizat printr-o dieta neechilibrata (aport excesiv de alimente bogate in grasimi, carbohidrati) si absenta unei activitati fizice practicate in mod regulat;
• tulburari de nutritie datorate unor psihopatologii (tulburari de comportament, deprimare psihica);
• medicamente: glucocorticosteroizii administrati sistemic, timp indelungat si in doze mari; antidepresive triciclice; antiepileptice; antipsihotice; antidiabetice orale de tip sulfoniluree si tiazolidindione etc.;
• tulburari metabolice;
• disfunctii hormonale;
• factori genetici [8].

Informatia despre alimentatie si corelarea ei cu masa corporala este prelucrata de trei centri importanti din creier, aflati sub influenta unor monoamine si peptide neuromodulatoare ale consumului energetic si aportului alimentar (cel mai important stimulator al aportului caloric este NPY- neuropeptidul Y):

• centrul foamei: nucleul paraventricular;
• centrul satietatii: hipotalamus;
• centrul de integrare a informatiei vagale: nucleul tractului solitar [2].

Obezitatea si indicele de masa corporala

Principalul criteriu de clasificare a obezitatii este in functie de valoarea indicelui de masa corporala (IMC), care reprezinta raportul dintre masa si suprafata corporala (kg/m²):

• supraponderalitate: IMC >25 kg/m²;
• obezitate: IMC >30 kg/m²;
• obezitate severa: IMC ≥35 kg/m²;
• obezitate morbida: IMC ≥40 kg/m²;
• super obezitate: IMC ≥50 kg/m² [8].

In functie de distributia tesutului adipos, se pot identifica urmatoarele tipuri de obezitate:

• obezitatea ginoida (frecventa la femei; asociata cu boala artrozica si boala varicoasa; acumularea tesutului adipos predominant in jumatatea inferioara a corpului);
• obezitatea androida (frecventa la barbati; asociata cu HTA, hiperuricemie, dislipidemii, diabet zaharat; acumularea tesutului adipos predominant in jumatatea superioara a corpului);
• obezitatea abdominala (asociata cu HTA, angina pectorala, diabetul zaharat) [2].

Obezitatea si complicatiile ei

Obezitatea este o stare cu un potential patologic ridicat, care genereaza multiple complicatii, speranta de viata fiind redusa semnificativ [15].

• Boli cardiovasculare (HTA, cardiopatie ischemica): Framingham Heart Study (FHM) a evidentiat faptul ca greutatea corporala este al treilea factor dupa varsta si dislipidemii care predispune la aparitia bolilor cardiovasculare la barbati. Similar, un studiu realizat la scara larga in SUA a subliniat o corelatie pozitiva intre cresterea in greutate si riscul de a dezvolta boli cardiovasculare la femei. Un alt studiu realizat pe o perioada de 15 ani pe 16000 de barbati si femei din estul Finlandei a concluzionat ca obezitatea este un factor de risc independent pentru mortalitatea cauzata de bolile cardiovasculare la barbati si mareste riscul aparitiei bolilor cardiovasculare la femei.
• Cancer: o serie de studii au evidentiat o corelatie pozitiva intre excesul de greutate si incidenta cancerului. Creste riscul de cancer endometrial, ovarian, cervical, de san pentru femeile obeze si riscul de cancer de prostata pentru barbatii obezi.
• Diabet zaharat de tip 2: un studiu realizat pe o perioada de 14 ani pe femei cu varsta cuprinsa intre 30-35 de ani a concluzionat ca femeile obeze prezinta un risc de 40 de ori mai mare de a dezvolta diazbet zaharat de tip 2 comparativ cu femeile cu IMC ≤25kg/m². Riscul aparitiei diabetului zaharat de tip 2 creste direct proportional cu IMC si invers propotional cu scaderea in greutate.
• Afectiuni respiratorii:  pacientii obezi cu IMC ≥30kg/m² prezinta un risc cu 10% mai mare de a dezvolta apnee in somn, 65-75% dintre cazurile cu apnee obstructiva in somn fiind reprezentate de persoanele obeze. Intr-un studiu realizat pe persoane obeze cu IMC ≥40 kg/m², frecventa aparitiei apneei in somn a fost de 77%.
• Tulburari endocrine: insulinorezistenta, scaderea nivelului de progesteron la femei, scaderea nivelului de testosteron la barbati, cresterea nivelului de cortizol etc.
• Tulburari metabolice: dislipidemii, sindromul X / sindromul metabolic – definit prin toleranta scazuta la glucoza, HTA, dislipidemie, obezitate si hiperinsulinemie.
• Guta, boala artrozica etc.

Obezitatea, aspecte terapeutice

Abordarea eficienta a obezitatii presupune consilierea de catre medic sau farmacist (pentru medicamente tip OTC), avand in vedere numeroasele efecte adverse, pretul ridicat si actiunea moderata a medicamentelor antiobezitate administrate pe termen lung asupra scaderii in greutate.

Abuzul de medicamente diuretice sau laxative pentru a induce pierderea in greutate este contraindicat, deoarece produce dezechilibre hidro-electrolitice.

Etapele Managementului Obezitatii sunt urmatoarele:

1. prevenirea cresterii in greutate;
2. promovarea mentinerii greutatii;
3. managementul comorbiditatilor asociate obezitatii;
4. promovarea scaderii in greutate [15].

Se disting urmatoarele metode antiobezitate.

Schimbarea stilului de viata

Masuri ne-farmacologice (modificarea stilului de viata), aceasta constand intr-o dieta hipocalorica si practicarea de activitati consumatoare de energie (aproximativ 3 ore de efort fizic pe saptamana). De evidentiat este faptul ca preluarea dietelor hipocalorice din literatura de pacientul obez fara consilierea si supravegherea unui specialist va conduce la efecte nedorite de tip: efect yo-yo si fluctuatii ale greutatii.

Chirurgia bariatica

Interventiile chirurgicale (chirurgia bariatica) care reduc volumul gastric au rezultate spectaculoase, dar un grad ridicat de risc. Acestor interventii li se asociaza mereu schimbarea regimului de viata.

Masuri farmacologice

Masurile farmacologice/terapia medicamentoasa (amfepramona, orlistat, sibutramina etc.) instituita atunci cand IMC ≥30kg/m² si care are drept scop reducerea cu minim 5% a greutatii corporale. Este insotita mereu de modificarea stilului de viata [8].

In functie de mecanismul de actiune, farmacologii clasifica medicamentele pentru combaterea obezitatii in doua categorii [2, 4, 8].

A. Anorexigene (derivati de amfetamina, cu mecanism central – diminueaza apetitul sau prelungesc senzatia de satietate), administrate pe termen scurt:

1. Anorexigene dopaminergice (blocheaza centrul foamei prin eliberarea de dopamina si activarea receptorilor D2 dopaminergici): Amfepramona

→ posologie: 25 mg x 3/zi cu o ora inainte de masa (seara cu minim 4 ore inainte de culcare), pe termen scurt, nu mai mult de 3 luni (datorita potentialului adictiv) asociat cu o dieta hipocalorica.

→ reactii adverse frecvente: tulburari cardiovasculare (HTA, tahicardie etc.), hipertensiune pulmonara, tulburari neuropsihice (depresie, anxietate etc.), toleranta, sindrom de abstinenta etc [4, 8].

2. Anorexigene serotoninergice (prelungesc senzatia de satietate prin inhibarea recaptarii noradrenalinei si serotoninei): Sibutramina, Fenfluramina, Dexfenfluramina

→ 10 mg/zi dimineata, maxim 1 an, asociat cu un regim adecvat [4].

B. Medicamente cu mecanism periferic, care inhiba specific lipazele gastrice si pancreatice, respectiv absorbtia grasimilor si se administreaza pe o perioada lunga: Orlistat

→ asociat cu o dieta hipocalorica, la pacientii obezi cu IMC >30kg/m² sau la pacientii supraponderali cu IMC >25kg/m² si care prezinta factori de risc asociati.

→ posologie: 60 mg x 3/zi (OTC) sau 120 mg x 3/zi (P-RF) inainte, in timpul sau pana la o ora dupa masa, timp de 6 luni; efectul apare la 24-48 de ore de la prima administrare si dureaza pana la 72 de ore de la ultima administrare.

→ reactii adverse frecvente: meteorism, scaune bogate in grasimi, disconfort abdominal, flatulenta; scade absorbtia medicamentelor lipofile (ex.: vitamine liposolubile); avertizare EMEA privind toxicitatea hepatica [2, 8].

Obezitatea – diete hipocalorice asociate farmacoterapiei

Dieta pe grupe sangvine

DIETA PE GRUPE SANGVINE (AB0 diet) – recomanda consumul de alimente potrivit grupei sanguine, pentru a scadea riscul de boli cardiovasculare. Conform teoriei  naturopatului D’Adamo, grupa de sange determina modul in care corpul nostru metabolizeaza hrana. Asadar, o dieta specifica grupei sanguine va determina o digestie mai buna, respectiv o absorbtie mai eficienta a nutrientilor.

Grupa 0 (Vanatorul) – se recomanda o dieta bogata in proteine de origine animala bazata pe consumul de carne slaba, carne de pasare, peste si consumul redus de cereale, fasole si lactate. Naturopatul D’Adamo recomanda de asemenea suplimente alimentare pentru a preveni tulburarile digestive pe care aceste persoane tind sa le aiba. Se recomanda consumul de legume bogate in vitamina K (patrunjel, spanac, mazare, varza de Buxelles, broccoli, morvov, sparanghel) care fortifica factorul de coagulare, acesta fiind slab la persoanele cu aceasta grupa de sange.

Grupa A (Cultivatorul) – se recomanda o dieta fara carne, bazata pe fructe, legume si cereale integrale, in mod ideal organice si proaspete. D’Adamo precizeaza ca persoanele cu aceasta grupa de sange prezinta un sistem imunitar sensibil.

Grupa B (Nomadul) – D’Adamo incurajeaza consumul de legume verzi, oua, lactate cu continut scazut de grasimi, anumite tipuri de carne (puiul este problematic). Se evita porumbul, graul, lintea, hrisca si semintele de susan.

Grupa AB  – se recomanda consumul de fructe de mare, tofu, lactate, legume verzi. Se evita cofeina, alcoolul, carnea afumata sau conservata [17].

Wang J. si colab. au realizat un studiu pe 1455 de persoane, timp de o luna, folosind un chestionar bazat pe 196 de itemi pentru a colecta informatii cu privire la dieta lor obisnuita, probe de sange pentru a determina grupa sanguina si factorii de risc cardiometabolic – insulina, colesterolul si trigliceridele, ce a condus la urmatoarele  rezultate: nu exista nici o dovada pentru a sustine aceasta teorie a dietei grupelor de sange.

Desi nu s-a dovedit ca a manca in conformitate cu o anumita grupa de sange aduce beneficii sanatatii, persoanele participante la studiu au prezentat o imbunatatire a starii de sanatate, indiferent de grupa de sange.

Nivele scazute de trigliceride pentru grupa 0, reducerea nivelelor de insulina, trigliceride si a presiunii sangelui pentru grupa A, cresterea nivelului HDL colesterolului pentru grupa B, reducerea colesterolului total, a nivelului de insulina, trigliceride si a presiunii sanguine pentru grupa AB [14].

Din 1415 referinte ecranate, au fost analizate 16 articole, unul singur fiind eligibil cu criteriile de selectie (raspunsul la o intrebare standard PIQO – “Gruparea oamenilor in functie de grupa de sange si aderarea la un regim specific imbunatateste starea de sanatate sau nu comparativ cu lipsa acestui regim?”).

Acest articol a studiat variatia nivelului de LDL-colesterol pentru diverse sisteme sanguine tip MNS aflate intr-o dieta saraca in grasimi.

Nu s-au evidentiat beneficii directe ale dietei grupelor sanguine asupra sanatatii.

Pentru a valida aceasta corelatie, este necesar un grup experimental (care sa adere la o dieta specifica grupei de sange) si un grup martor (care sa tina o dieta standard fara legatura cu grupa sanguina) [3].

Dieta Atkins si obezitatea

DIETA ATKINS presupune restrictia de carbohidrati in favoarea unui meniu bogat in lipide.

Se consuma carne, oua, branza dar este restrictionat categoric consumul de fainoase, fructe dulci, zahar si alte glucide rafinate.

Cuprinde 4 etape.

1.  Inductia – dureaza minim 2 saptamani si presupune consumul a maxim 20g carbohidrati pe zi.

Organismul intra intr-o stare de “cetoza”- consuma propriile grasimi pentru a obtine energie.

Alimente permise: pestele gras (ton, somn, hering, pastrav, sardine), carne (pui, curcan, vita, miel, porc), oua. Se beau cel putin 2 litri apa plata  pe zi. Se recomanda utilizarea zilnica de suplimente cu vitamine!

2.  Pierderea in greutate – se creste cantitatea de carbohidrati cu 5g pe saptamana. Se mai adauga in alimentatie: semintele, nucile, alunele.

3.  Pre-mentinerea greutatii – timp de o saptamana se mareste cantitatea de carbohidrati in fiecare zi cu 10g pe zi. Se mai pot consuma cantitati foarte mici de paste fainoase.

4.  Mentinerea – se consuma maxim 90g carbohidrati pe zi.

Nutritionistii au observat ca este o dieta hiperlipidica, dezechilibranta din punct de vedere nutritional (deficit mare de carbohidrati), care trebuie tinuta toata viata.

Pot aparea urmatoarele efecte secundare: constipatie (prin eliminarea fibrelor), slabiciune, greata, aparitia halenei, tulburari ale glandelor seboreice (tenul prezinta tendinte acneice pronuntate).

Principala problema a acestui regim este consumul nelimitat de grasimi saturate, ceea ce poate determina aparitia bolilor cardiovasculare, afectiuni hepatice [16].

Foster GD si colab. au realizat un studiu pe 63 de persoane impartite aleatoriu fie la o dieta saraca in grasimi (restrictiva din punct de vedere caloric- LF diet) fie la o dieta saraca in carbohidrati (LC diet), pe o perioada de 12 luni.

Pentru grupul care a aderat la dieta saraca in carbohidrati s-a inregistrat o  scadere a trigliceridelor si o imbunatatire a HDL-colesterolului respectiv o pierdere mai mare in greutate (7,3%) comparativ cu grupul care a aderat la dieta saraca in grasimi (4,5%).

Diferenta a fost semnificativa statistic la 3 si 6 luni de la inceperea regimului alimentar [5].

Samaha FF si colab. au realizat un studiu clinic randomizat pe 132 de persoane cu obezitate severa (media IMC este de 43 kg/m2), multe dintre acestea prezentand diabet zaharat de tip 2 sau sindrom metabolic. Durata studiului a fost de 6 luni.

Pierderea medie in greutate a grupului care a aderat la dieta saraca in carbohidrati a fost de 3 ori mai mare decat a grupului cu dieta saraca in lipide (5,8 kg comparativ cu 1,9kg) si s-a inregistrat in primul caz si o imbunatatire a urmatorilor markeri: scaderea trigliceridelor, cresterea sensibilitatii la insulina [10].

Sondike SB. si colab. au realizat un studiu clinic randomizat format din 30 de adolescenti supraponderali, pe o perioada de 3 luni.

S-au obtinut urmatoarele rezultate: comparativ cu grupul care a tinut dieta saraca in lipide, grupul care a aderat la regimul sarac in carbohidrati a inregistrat o scadere medie in greutate mai mare de aproximativ 2,3 ori (9,9 kg comparativ cu 4,1 kg) si o scadere semnificativa a trigliceridelor.

Doar dieta saraca in lipide a condus la scaderea LDL-colesterolului si a colesterolului total [12].

Brehm BJ si colab. au realizat un studiu clinic randomizat pe 53 femei sanatoase dar obeze. Studiul a durat 6 luni. S-au obtinut urmatoarele rezultate: femeile care au tinut dieta saraca in carbohidrati au inregistrat o scadere medie in greutate de 8,5  kg si o scadere a nivelului de trigliceride, pe cand grupul cu dieta saraca in grasimi (restrictiva din punct de vedere caloric) a prezentat o scadere medie de 3,9 kg [1].

Un studiu clinic randomizat realizat pe o perioada de 36 luni pe 43 de persoane a condus la urmatoarele rezultate: comparativ cu dieta saraca in grasimi, persoanele care au tinut dieta saraca in carbohidrati au prezentat o scadere mai mare in greutate si a IMC [7].

In alt studiu, 40 de persoane cu risc crescut de boli cardiovasculare au fost randomizate la o dieta saraca in grasimi sau la un regim sarac in carbohidrati, ambele restrictive din punct de vedere caloric, pe o perioada de 12 saptamani.

Dieta saraca in carbohidrati a condus la o scadere medie in greutate aproape dubla fata de celalalt regim alimentar (10,1 kg comparativ cu 5,2 kg).

Demne de notat sunt  modificarile markerilor lipidici: pentru LC diet – cresterea HDL-colesterolului si scaderea APO B; pentru LF diet – scaderea trigliceridelor [13].

Un studiu realizat pe 322 de obezi impartiti aleatoriu la 3 diete, timp de 2 ani: LF-diet (restrictiva caloric), LC-diet si dieta Mediteraneana (restrictiva caloric) a condus la urmatoarele rezultate: grupul care a adoptat LC-diet a inregistrat imbunatatiri ale nivelului de HDL-colesterol si trigliceride si o pierdere mai mare in greutate[11].

Comparatii intre LC-diet si LF-diet:

• in cele mai multe studii, pierderea in greutate este mai mare pentru LC-diet (de aproximativ 2, 3 ori mai mare). De cele mai multe ori LF-diet este restrictiva caloric, pe cand LC-diet nu este. Atunci cand ambele diete prezinta restrictii calorice, tot pentru LC-diet se inregistreaza cea mai mare pierdere in greutate;
• pentru LF-diet se inregistreaza o scadere mai mare a LDL-colesterolului si a colesterolului total, dar doar temporar. Dupa 6, 12 luni diferenta este nesemnificativa statistic;
• pentru LC-diet nivelul de HDL-colesterol si de trigliceride  se imbunatateste semnificativ mai mult;
• ambele diete tind sa scada presiunea sangelui.

Regimul Dukan si obezitatea

REGIMUL DUKAN – este o dieta tip proteica, care presupune consumul de carne slaba dar introduce si cantitati limitate de carbohidrati.

Cuprinde 4 faze.

1.  Faza de atac, in care se consuma doar proteine (carne, oua, tofu, peste, fructe de mare, produse lactate cu 0% grasime, lapte semidegresat).

2.  Faza alternativa: se consuma alimentele din prima faza, dar se introduc si legumele (exceptie – cartofii, porumbul, orezul, mazarea).

3.  Faza de consolidare – dureaza 10 zile pentru fiecare kilogram pierdut.

4.  Faza de stabilizare: dureaza toata viata si presupune o alimentatie normala, dar supravegheata, joia fiind ziua de proteine.

Pentru a evita problemele la nivel renal se beau minim 2 l lichide pe zi. Pentru a combate constipatia, se consuma zilnic tarate de ovaz, pentru a suplini deficitul de vitamine se utilizeaza zilnic suplimente alimentare cu vitamin [18].

Beneficiile dietelor sarace in carbohidrati si bogate in proteine, asemenea dietei Dukan sunt bine documentate, rapoartele efectelor adverse fiind rare in literatura de specialitate.

Eficienta acestor diete se bazeaza pe prezenta cetozei. Pana in prezent nu au fost raportate multe cazuri de cetoacidoza pentru dieta Dukan.

O femeie iraniana in varsta de 42 de ani, fara probleme medicale anterioare, a prezentat o senzatie incontrolabila de greata si voma timp de 10 ore, datorata cetoacidozei aparute la 2 zile de la inceperea dietei Dukan.

Desi rara, cetoacidoza secundara acestei diete poate avea complicatii serioase daca nu este tratata [6].

Obezitatea, concluzii

Stabilirea planului cu toate masurile terapeutice necesare combaterii obezitatii se face tinand cont de mai multi factori, printre care gradul de obezitate, prezenta adipozitatii abdominale si a factorilor de comorbiditate (diabetul zaharat, hipertensiunea si dislipidemiile etc) precum si intelegerea faptului ca greutatea corporala este rezultatul echilibrului intre aportul caloric prin alimente si consumul energetic prin diversele tipuri de activitate.

O abordare eficienta pentru combaterea obezitatii presupune: consiliere si terapie comportamentala, adoptarea unui regim corespunzator de activitate fizica (indispensabila pentru a inclina balanta energetica a organismului inspre cresterea consumului de calorii) si a unei diete hipocalorice – adica modificarea stilului de viata.

Se recomanda o dieta cu continut crescut de proteine, cu surse de carbohidrati de calitate, bogati in fibre, dar si fructe si legume.

Regimul considerat ideal pentru prevenirea obezitǎtii sau pentru o slǎbire adecvatǎ trebuie sǎ fie bogat in proteine si sǎrac in glucide si grǎsimi animale, cu o cantitate micǎ de carbohidrati.

Atunci cand este cazul, pentru implementarea unei  terapii medicamentoase sau a  tratamentului chirurgical, ambele trebuie considerate mereu ca o parte componenta a unui program complex pentru combaterea obezitatii care sa includa si celelalte aspecte ale modificarii stilului de viata – regim alimentar hipocaloric si efectuarea regulate de activitati fizice.

Pentru ABONAMENTE și CREDITE DE SPECIALITATE click AICI!

Referinte bibliografice:

1. Brehm BJ, Seeley RJ, Daniels SR, D`Alessio DA: A randomized trial comparing a very low carbohydrate diet and a calorie-restricted low fat diet on body weight and cardiovascular risk factors in healthy women. J Clin Endocrinol Metab. 2003; 88(4):1617-1623;
2. Cristea AN, Negres S, Marineci CD, Turculet IL, Chirita C, Brezina A, Pavelescu M, Hriscu A, Dogaru MT, Vari CE, Mogosan C, Popescu F, Cristescu C, Taralunga G: Tratat de Farmacologie, Editia I, sub redactia Cristea AN, Editura Medicala, Bucuresti, 2011; 687-690;
3. Cusack L., De Buck E., Compernolle V., Vandekerckhove P: Blood type diets lack supporting evidence: a systematic review. Am J Clin Nutr. 2013; 1-6;
4. Dobrescu D, Negres S, Subtirica V, Dobrescu L, Popescu R: MEMOMED 2010, Editura Universitara, 2010;101-103;
5. Foster GD, Wyatt HR, Hill JO, McGuckin BG, Brill C, Mohammed BS, Szapary PO, Rader DJ, Edman JS, Klein S: A randomized trial of a low-carbohydrate diet for obesity. N Engl J Med. 2003; 348(21):2082-2090;
6. Freeman TF, Willis B, Krywko DM. Acute Intractable Vomiting and Severe Ketoacidosis Secondary to the Dukan Diet©. J Emerg Med. 2014 Oct;47(4):e109-12;
7. Krebs NF, Gao D, Gralla J, Collins JS, Johnson SL: Efficacy and safety of a high protein, low carbohydrate diet for weight loss in severely obese adolescents. J Pediatr. 2010; 157(2):252-258;
8. Negres S (sub redactia), Chirita C, Zbarcea CE, Velescu BS, Buzescu A, Seremet O, Stefanescu E, Farmacoterapie Volumul I, Editura Printech, 2013; 93-96;
9. Ogden CL, Carroll MD, Kit BK, Flegal KM. Prevalence of Childhood and Adult Obesity in the United States, 2011-2012. JAMA. 2014;311(8):806-814;
10. Samaha FF, Igbal N, Seshadri P, Chicano KL, Daily DA, McGrory J, Williams T, Williams M, Gracely EJ, Stern L: A low-carbohydrate as compared with a low-fat diet in severe obesity. N Engl J Med. 2003; 348(21):2074-2081;
11. Shai I, Schwarzfuchs D, Henkin Y, Shahar DR, Witkow S, Greenberg I, Golan R, Fraser D, Bolotin A, Vardi H, Tangi-Rozental O, Zuk-Ramot R, Sarusi B, Brickner D, Schwartz Z, Sheiner E, Marko R, Katorza E, Thiery J, Fiedler GM, Blüher M, Stumvoll M, Stampfer MJ: Weight loss with a low-carbohydrate, Mediterranean, or low-fat diet. N Engl J Med. 2008; 359:229-241;
12. Sondike SB, Copperman N, Jacobson MS: Effects of a low-carbohydrate diet on weight loss and cardiovascular risk factor in overweight adolescents. J Pediatr. 2003; 142(3):253-258;
13. Volek JS, Phinney SD, Forsythe CE, Quann EE, Wood RJ, Puglisi MJ, Kraemer WJ, Bibus DM, Fernandez ML, Feinman RD: Carbohydrate restriction has a more favorable impact on the metabolic syndrome than a low fat diet. Lipids, 2009; 44(4):297-309;
14. Wang J, Garcia-Bailo B, Nielsen DE, El-Sohemy A: ABO Genotype, ‘Blood-Type’ Diet and Cardiometabolic Risk Factors. PLoS One, 2014; 9(1): e84749;
15. ***WHO – Obesity: Preventing and Managing The Global Epidemic. Chronic diseases associated with obesity. WHO 2000; (II): 46-55; 157.
16. *** http://www.atkins.com/Home.aspx;
17. *** http://www.dadamo.com/bloodtype_AB.htm;
18. *** http://dietadukan.ro/.

Dr. Mihaela Plesu

Farmacist rezident, specializarea Laborator farmaceutic in cadrul Spitalului Clinic Judetean de Urgenta Constanta

Dr. Emil Stefanescu

Sef de lucrari dr.farm.sp. in cadrul Facultatii de Farmacie a UMF Carol Davila – Bucuresti

Dr. Valentin Gelu Mihai Stefanescu

Medic primar chirurg in cadru Spitalului Clinic de Urgenta Sf. Pantelimon – Bucuresti