Parasomniile, tulburări perturbatoare ale somnului

Rezumat:

Cercetătorii au început studiile aprofundate privind somnul începând cu anii 1970. Până acum au fost identificate peste 100 de tulburări diferite de somn. Pe lângă insomnie (care reprezintă cea mai frecventă tulburare a somnului) [1], ce se manifestă prin dificultatea de a adormi şi de a dormi fără treziri dese, cele mai importante categorii de afecţiuni sunt hipersomniile şi parasomniile. Parasomniile sunt tulburări perturbatoare ale somnului care pot apărea în timpul trezirilor din somnul REM sau a trezirilor parțiale din somnul non-REM. Parasomniile includ coșmaruri, terori de noapte, somnambulism, treziri confuzive și multe altele [2].

Cuvinte-cheie: parasomnii, coșmaruri, insomnie

Abstract:

Researchers begun studying sleep since the 1970s. So far, over 100 different sleep disorders have been identified. Besides insomnia (the most common sleep disorder) [1], which is manifested by the difficulty of falling asleep and sleeping without frequent awakening, the most important categories of disease are hypersomnia and parasomnia. Parasomnias are sleep disturbances that may occur during REM sleep awakening or during partial awakening from non-REM sleep. Parasomnias include nightmares, night terrors, sleepwalking, confusing awakenings and more [2].

Keywords: parasomnias, nightmares, insomnia

Coșmarurile

Sunt evenimente care pot provoca sentimente de frică, teroare și/sau anxietate. De obicei, persoana care are un coșmar este trezită brusc din somnul REM și este capabilă să descrie conținutul detaliat al viselor [3]. Revenirea la somn este, de obicei, dificilă. Coșmarurile pot fi cauzate de mai mulți factori, printre care anxietate, pierderea unei persoane apropiate sau reacțiile secundare la un anumit medicament [4].

O persoană care se confruntă cu pavor nocturn se trezește brusc din somn într-o stare de spaimă, dar este confuză și se află în imposibilitatea de a comunica. Aceste persoane nu răspund la stimulii sonori și este dificil să se trezească pe deplin. Pavorul de noapte durează aproximativ 15 minute, după care persoana aflată în această stare se prăbușește și pare să adoarmă [5]. Oamenii care au pavor nocturn nu își amintesc evenimentul în dimineața următoare. Pavorul nocturn este similar cu coșmarurile, dar apare în timpul somnului profund. Persoanele care suferă de pavor nocturn se pot pune în pericol pe ele însele sau pe alții din cauza mișcărilor dezordonate ale membrelor. Pavorul nocturn este destul de frecvent la copiii între 3 și 8 ani [6]. Copiii cu pavor nocturn vorbesc adesea în somn sau pot avea un comportament de somnambul. Această tulburare de somn, care poate avea agregare familială, poate apărea și la adulți. Tensiunea emoțională puternică și/sau consumul de alcool pot crește incidența pavorului nocturn în rândul adulților [7].

Trezirile confuze

Apar atunci când o persoană este trezită dintr-un somn profund în prima parte a nopții. Această tulburare, care este, de asemenea, cunoscută sub numele de „inerție excesivă de somn” sau „beție de somn”, implică o încetinire exagerată a fenomenului de trezire [8]. Persoanele care suferă de tulburări de trezire confuzive reacționează lent la comenzi și pot avea probleme în a înțelege întrebările care le sunt adresate. În plus, persoanele cu trezire confuză au adesea probleme cu memoria pe termen scurt, practic ei nu au nicio amintire a trezirii în ziua următoare [9].

Tulburarea de mișcare ritmică din timpul somnului

Apare mai ales la copiii sub 1 an [10]. Un copil poate să stea întins, să ridice capul sau partea superioară a corpului și apoi să-și lovească puternic capul de pernă. Această tulburare a mișcării ritmice, care a fost denumită și „lovirea capului”, poate implica și alte mișcări cum ar fi balansarea mâinilor și a genunchilor [11]. Tulburarea apare chiar înainte ca o persoană să adoarmă. Această tulburare a somnului este o tulburare a fazelor de trecere somn-trezire.

Vorbitul în somn

Deși de obicei este inofensiv, vorbitul în somn poate fi deranjant pentru partener sau membrii familiei persoanelor care suferă de această tulburare. Cuvintele rostite în timpul somnului pot fi scurte și pot implica sunete simple sau discursuri lungi ale persoanei care doarme. O persoană care vorbește în timpul somnului nu are nicio amintire a acțiunilor sale. Tulburarea poate fi cauzată de diverși factori externi, inclusiv febră, stres emoțional sau poate fi generată de alte tulburări ale somnului [12].