Parasomniile, tulburări perturbatoare ale somnului

Prof. univ. dr. Anamaria Ciubară, medic primar psihiatru , Spitalul de psihiatrie „Elisabeta Doamna”, Hiperclinica MedLife Galați, Universitatea „Dunărea de Jos”

Crampele nocturne ale piciorului

Sunt contracții bruște, involuntare, cel mai frecvent ale mușchiului triceps sural, în timpul nopții sau a perioadelor de odihnă. Senzația de crampe poate dura de la câteva secunde până la 10 minute, dar durerea poate persista o perioadă mai lungă. Crampele nocturne ale piciorului sunt întâlnite la populațiile de vârstă mijlocie sau mai în vârstă, dar se pot manifesta oricând [13]. Crampele nocturne ale piciorului diferă de sindromul picioarelor neliniștite, deoarece acesta din urmă nu implică, în general, apariția crampelor sau durerii. Cauza apariției crampelor nocturne ale piciorului nu este încă cunoscută. Pot să apară fără un eveniment declanșator, în timp ce alte cauze care pot conduce la apariția crampelor piciorului pot fi legate de sedentarism, deshidratare, de o elongație musculară sau tulburări structurale (cum ar fi piciorul plat sau alte malformații ale piciorului) [14]. Extensia musculară, exercițiile fizice și aportul adecvat de apă pot ajuta la prevenirea apariției crampelor piciorului.

Paralizia de somn

Persoanele cu paralizie de somn nu sunt capabile să-și miște corpul sau membrele, fie atunci când dorm, fie în perioada de trezire. Scurte episoade de paralizie parțială sau completă a mușchilor scheletici pot să apară în timpul acestei tulburări. Paralizia somnului poate avea caracter ereditar, dar cauza efectivă care conduce la apariția acestei probleme nu este cunoscută [15]. Este în general inofensivă, dar persoanele care se confruntă cu paralizia de somn sunt adesea înspăimântate, pentru că nu știu ce se întâmplă cu organismul lor. Un episod de paralizie a somnului este deseori încheiat de un sunet sau de o atingere, practic această paralizie este stopată de un stimul exterior [16]. În câteva minute, persoana cu paralizie de somn este capabilă să se miște din nou. Tulburarea poate să apară o singură dată în timpul vieții sau poate fi un fenomen recurent.

Aritmiile

O aritmie cardiacă – termenul medical pentru un ritm cardiac neregulat – este o schimbare a frecvenței normale a contracțiilor inimii. Persoanele care suferă de boală arterială coronariană și care au nivelul de oxigen din sânge redus, prin respirație dezordonată în somn, pot prezenta riscul unor aritmii care au loc în timpul somnului REM. Tratamentul cu oxigen cu presiune pozitivă (CPAP) poate reduce acest risc [17].

Tulburări ale somnului în fază REM (RBD)

Persoanele care au mișcări rapide ale ochilor (REM) sau alte tulburări de comportament ale somnului reacționează la apariția viselor dramatice și/sau violente din timpul somnului REM. Somnul REM implică o stare de paralizie a corpului (atonia), dar persoanele cu această afecțiune mișcă corpul sau membrele în timp ce visează [18]. De obicei, RBD apare mai frecvent la bărbații în vârstă de 50 de ani sau mai mult, dar tulburarea poate apărea, de asemenea, la femei și la tineri. Diferă de somnambulismul și teroarea de somn, prin faptul că persoana poate fi ușor trezită și își poate aminti detaliile vii ale visului. În diagnosticul și tratamentul RBD, trebuie eliminate afecțiuni neurologice care pot fi potențial grave [18]. Polisomnografia (testele de somn) și tratamentele medicamentoase pot fi implicate în diagnosticarea și tratamentul acestei tulburări.

Scrâșnirea dinților (sleep bruxism)

Implică involuntar, inconștient, măcinarea excesivă sau încleștarea dinților în timpul somnului. Poate să apară împreună cu alte tulburări de somn. Sleep bruxismul poate duce la probleme, inclusiv uzura anormală a dinților și disconfortul muscular al maxilarului. Severitatea bruxismului poate varia de la ușoară până la severă, putând provoca deteriorări dentare. În unele cazuri, scrâșnirea poate fi împiedicată prin utilizarea unui dispozitiv de protecție a gurii [19].

Enurezisul nocturn (bedwetting)

În această tulburare, persoana afectată nu poate să mențină controlul sfincterului urinar atunci când este adormită. Există două tipuri de enurezis – primar și secundar. În enurezisul primar, pacientul poate avea control urinar încă de la început. Pentru acest tip de enurezis există o agregare familială demonstrată [20]. În enurezisul secundar, o persoană are o recădere după ce anterior a fost capabilă să aibă controlul urinar. Enurezisul poate fi cauzat de afecțiuni medicale (diabet, infecții ale tractului urinar și apnee în somn) sau tulburări psihiatrice. Unele tratamente pentru depresie pot conduce la modificarea comportamentului nocturn, fiind necesare dispozitive de alarmă și medicamente suplimentare pentru menținerea controlului urinar [21].

Distonia paroxistică nocturnă (NPD)

Această tulburare este uneori marcată de episoade asemănătoare convulsiilor în timpul somnului non-REM. Cele mai multe dovezi indică faptul că NPD este o formă de epilepsie. Episoadele de NPD apar de obicei de mai multe ori pe noapte [22].

Somnambulismul

Persoanele care suferă de această tulburare efectuează activități motorii automate simple sau complexe, precum mișcări, mers sau vorbire, în timpul somnului fără a fi conștiente [23]. Somnambulismul se interpune între fazele 3 și 4 ale somnului, respectiv în etapa somnului lent. Somnambulismul are o frecvență mai mare în rândul copiilor și adolescenților și se estimează că 19% din populația mondială experimentează această tulburare în forme mai pronunțate sau mai ușoare. În general, episoadele de somnambulism sunt izolate dar sunt și persoane (între 1 și 6%), care prezintă episoade de somnambulism în mod repetat [24].

Cauza producerii acestor tulburări nu este pe deplin elucidată, iar tratamentul pentru somnambulism nu este necesar în general. În situația în care această tulburare cauzează somnolență excesivă în timpul zilei sau implică acțiuni cu grad ridicat de pericol, care amenință siguranța pacientului, psihiatrul poate prescrie anumite tipuri de antidepresive sau benzodiazepine. În cazul în care parasomnia este asociată cu o altă afecțiune medicală, tratamentul acesteia conduce și la dispariția tulburării de somn. Unele din aceste peregrinări pot fi lipsite de pericole, precum așezatul pe pat, mersul la baie sau curățarea unor obiecte. Uneori însă, acțiunile somnambulului pot fi periculoase, precum gătitul, conducerea unor autovehicule, violul [25], gesturile violente, furtul unor obiecte, sau poate chiar și o crimă [26].

Bibliografie:

Ohayon, M. M. (2002). Epidemiology of insomnia: what we know and what we still need to learn. Sleep medicine reviews, 6(2), 97-111.
Mahowald, M. W., & Schenck, C. H. (1994). REM sleep behavior disorder. Philadelphia: WB Saunders, 574-588.
Van der Kolk, B., Blitz, R., Burr, W., Sherry, S., & Hartmann, E. (1984). Nightmares and trauma: A comparison of nightmares after combat with lifelong nightmares in veterans. American Journal of Psychiatry, 141(2), 187-190.
Hartmann, E. (1998). Dreams and nightmares: The new theory on the origin and meaning of dreams. Plenum Trade.
Ohayon, M. M., Guilleminault, C., & Priest, R. G. (1999). Night terrors, sleepwalking, and confusional arousals in the general population: their frequency and relationship to other sleep and mental disorders. Journal of Clinical Psychiatry, 60(4), 268.
Kales, J. D., Kales, A., Soldatos, C. R., Caldwell, A. B., Charney, D. S., & Martin, E. D. (1980). Night terrors: Clinical characteristics and personality patterns. Archives of General Psychiatry, 37(12), 1413-1417.
Kales, A., Soldatos, C. R., Bixler, E. O., Ladda, R. L., Charney, D. S., Weber, G., & Schweitzer, P. K. (1980). Hereditary factors in sleepwalking and night terrors. The British Journal of Psychiatry, 137(2), 111-118.
Ohayon, M. M., Priest, R. G., Zulley, J., & Smirne, S. (2000). The place of confusional arousals in sleep and mental disorders: findings in a general population sample of 13,057 subjects. The Journal of nervous and mental disease, 188(6), 340-348.
Terzaghi, M., Sartori, I., Tassi, L., Didato, G., Rustioni, V., LoRusso, G., … & Nobili, L. (2009). Evidence of dissociated arousal states during NREM parasomnia from an intracerebral neurophysiological study. Sleep, 32(3), 409-412.
Olson, E. J., Boeve, B. F., & Silber, M. H. (2000). Rapid eye movement sleep behaviour disorder: demographic, clinical and laboratory findings in 93 cases. Brain, 123(2), 331-339.
Llorente, A. M. Rhythmic Movement Disorder. Encyclopedia of Special Education.
Arthur M. Arkin. (1981). Sleep-talking: Psychology and psychophysiology. Lawrence Erlbaum Associates.
Allen, R. E., & Kirby, K. A. (2012). Nocturnal leg cramps. American family physician, 86(4).
Hallegraeff, Joannes M. „Nocturnal leg cramps.” Sleep Medicine (2015).
Hishikawa, Y., & Shimizu, T. (1994). Physiology of REM sleep, cataplexy, and sleep paralysis. Advances in neurology, 67, 245-271.
Peterson, M. J. (2016). Sleep Paralysis: Historical, Psychological, and Medical Perspectives.
Taka, N., Adedinsewo, D., Kalaivani, S., Kaveti, P., Axiyan, M., Agasthi, P., … & Harris, R. (2016). SLEEP APNEA RISK AND LETHAL VENTRICULAR ARRHYTHMIAS IN CONGESTIVE HEART FAILURE PATIENTS WITH IMPLANTABLE CARDIOVERTER DEFIBRILLATORS. Journal of the American College of Cardiology, 67(13), 871.
Postuma, R. B. (2017). REM sleep behavior disorder. Oxford Textbook of Sleep Disorders, 375.
Khoury, S., Carra, M. C., Huynh, N., Montplaisir, J., & Lavigne, G. J. (2016). Sleep bruxism-tooth grinding prevalence, characteristics and familial aggregation: a large cross-sectional survey and polysomnographic validation. Sleep, 39(11), 2049-2056.
Soster, L. A., Alves, R., Fagundes, S. N., Koch, V. H., & Bruni, O. (2016). Sleep disturbances associated with sleep enuresis: A questionnaire study. european journal of paediatric neurology, 20(2), 282-285.
Tekgül, S., Bogaert, G., Walle, J. V., & Rittig, S. (2016). NEW INSIGHTS IN NOCTURNAL ENURESIS: GOING DIGITAL, SLEEP, AND GENETICS. EMJ, 1(1), 24-29.
Tinuper, P., & Bisulli, F. (2017). From nocturnal frontal lobe epilepsy to Sleep-Related Hypermotor Epilepsy: A 35-year diagnostic challenge. Seizure, 44, 87-92.
Barlow, David H. and V. Mark Durand, Abnormal Psychology: An Integrative Approach, Cengage Learning, 2008.
Haridi, M., Weyn Banningh, S., Clé, M., Leu‐Semenescu, S., Vidailhet, M., & Arnulf, I. (2017). Is there a common motor dysregulation in sleepwalking and REM sleep behaviour disorder?. Journal of Sleep Research.
Michael Smith, SLEEP: Sex While Sleeping Is Real, and May Be No Joke, MedPage Today Staff Writer, 2006
Broughton, et al. Homicidal Somnambulism: A Case Report, Sleep 1994;17:253-64.