Pinteni calcaneeni: cauze, simptome și opțiuni terapeutice actuale

Prin pinteni calcaneeni, formațiuni denumite și osteofite calcaneene, înțelegem excrescențe de natură osoasă care apar la nivelul osului călcâiului (osul calcaneu). Acestea apar, în general, ca parte a unui proces cronic de adaptare a osului la stresul mecanic prelungit sau, în unele cazuri, la inflamația structurilor din zona osului calcaneu. Practic, acești pinteni calcaneeni apar printr-un proces de depunere treptată a calciului la nivelul zonei de inserție a ligamentelor sau fasciei plantare pe osul calcaneu. Deși pot fi asimptomatici, în multe cazuri se ajunge la disconfort și, astfel, este afectată mobilitatea și libertatea de mișcare a persoanei afectate.

Cele mai frecvente structuri implicate în apariția osteofitelor calcaneene sunt:

• Fascia plantară: acea bandă fibroasă care susține arcul piciorulul și care amortizează stresul mecanic resimțit în timpul mersului. Inflamația fasciei plantare (fasceita plantară) pare a fi principala cauză a formării de pinteni calcaneeni;
• Tendoanele din jurul călcâiului: în special tendonul lui Ahile, care în anumite condiții poate fi inflamat (tendinita ahileană);
• Bursele retrocalcaneene: de obicei, prezența pintenilor calcaneeni se asociază și cu bursita retrocalcaneeană, agravând simptomatologia asociată.

Clinic, pot fi identificate două tipuri de pinteni calcaneeni:

• Pinteni plantari, care apar pe partea inferioară a călcâiului la nivelul punctelor de inserție a fasciei plantare, deseori în asociere cu fasceita plantară;
• Pinteni dorsali, care apar în partea posterioară a călcâiului, de obicei în punctul de inserție a tendonului lui Ahile (o cauză frecventă pentru tendinita ahileană).

În general, vorbim despre prezența osteofitelor calcaneene în momentul în depunerile de calciu ating dimensiuni mai mari de 2 milimetri.

Pinteni calcaneeni – cauze și factori de risc

Deși cauzele care duc la apariția formațiunilor numite pinteni calcaneeni sunt variate, în general este vorba despre o reacție de adaptare a organismului la condiții de inflamație și stres mecanic. O astfel de reacție poate fi secundară mai multor cauze, cum ar fi:

• Tensionarea excesivă a fasciei plantare (fasceită plantară) ca urmare a activităților repetitive cum ar fi alergatul, săritul corzii, statul prelungit în picioare. Fascia plantară este supusă în aceste cazuri unui stres mecanic semnificativ și se poate inflama, cu depunere ulterioară de calciu la nivelul punctelor de inserție;
• Platfusul (piciorul plat) sau piciorul cu boltă înaltă duc la distribuția inegală a presiunii, în special în timpul mersului, ceea ce crește riscul de a dezvolta pinteni calcaneeni;
• Odată cu înaintarea în vârstă, țesuturile moi își pierd elasticitatea (în special fascia plantară) și pernuța de grăsime de la nivelul călcâiului se reduce. Astfel, riscul de pinteni calcaneeni este mult mai mare la persoanele în vârstă;
• Purtarea încălțămintei inadecvate, constrictive, a pantofilor cu suport deficitar pentru arcul piciorului sau care nu asigură amortizarea optimă a șocului mecanic din timpul mersului se pare că favorizează suprasolicitarea fasciei și crește riscul de fasceită plantară.

Persoanele cu afecțiuni inflamatorii cronice, cum ar fi artrita reumatoidă, osteoartrită, gută sau spondilită anchilozantă au un risc mai mare de a dezvolta pinteni calcaneeni pe fond inflamator.

Pinteni calcaneeni – simptome și manifestări

Simptomele pe care persoanele cu pinteni calcaneeni le prezintă pot fi foarte variabile. În unele cazuri, pot chiar să nu existe simptome, pe când în altele apare durerea severă care limitează și afectează semnificativ activitățile cotidiene. Osteofitoza calcaneeană se manifestă prin:

• Durere la nivelul călcâiului, uneori descrisă drept o senzație de arsură, înțepătură, presiune intensă sau chiar înjunghiere. De obicei, durerea este mai intensă dimineața sau după efort, având tendința de a se ameliora chiar în timpul efortului;
• Durerea tinde să apară la primii pași după ridicarea din pat și se ameliorează treptat;
• Durerea este localizată în partea inferioară a călcâiului (pinteni calcaneeni plantari) sau, în unele cazuri, la locul de inserție a tendonului lui Ahile (pinteni calcaneeni posteriori);
• Zona afectată poate deveni sensibilă la palpare, iar în unele cazuri poate să apară și o ușoară tumefiere;
• Pentru a evita durerea, pacientul are tendința de a adopta un tip de mers compensator, ceea ce crește riscul suprasolicitării altor articulații (glezne, genunchi, șolduri).

După cum s-a menționat, în unele cazuri prezența acestor pinteni calcaneeni se poate asocia cu fasceita plantară cronică, bursita retrocalcaneeană sau tendinita ahileană, ceea ce va complica, în mod evident, tabloul clinic asociat.

Pinteni calcaneeni – alternative terapeutice actuale

Tratamentul pentru pinteni calcaneeni vizează în special ameliorarea durerii, îmbunătățirea funcției piciorului și prevenirea recidivelor. Alternativele terapeutice actuale includ:

Tratament conservator pentru pinteni calcaneeni

În general, reprezintă primul tip de abordare terapeutică în managementul pintenilor și include:

• Repaus și limitarea activităților care provoacă durere;
• Purtarea de încălțăminte pentru pinteni calcaneeni, cu talpă amortizată, suport pentru arcul piciorului și tocuri moderate, care reduce tensiunea de la nivelul fasciei plantare;
• Kinetoterapie și fizioterapie, stretching-ul fasciei plantare și mușchilor gambei, exerciții de întărire și consolidare a musculaturii din zona piciorului.

Managementul durerii

• Administrarea de medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), precum ibuprofenul sau naproxenul, pentru a reduce inflamația și durerea asociată;
• Injecții cu corticosteroizi, însă doar în cazurile severe. Deși injecțiile cu corticosteroizi sunt foarte eficiente în reducerea inflamației, acestea nu ar trebui întrebuințate pe termen lung;
• Aplicarea compreselor cu gheață la nivelul zonei dureroase, timp de 15-20 de minute, ajută la reducerea durerii și inflamației asociate cu prezența acestor pinteni calcaneeni.

Tratamente minimum invazive pentru pinteni calcaneeni

• Terapia cu unde de șoc extracorporeală (ESWT): acționează prin descompunerea efectivă a pintenilor calcaneeni și, în același timp, stimulează regenerarea țesuturilor, reduce durerea resimțită și promovează vindecarea normală a zonei afectate;
• Terapia PRP (plasmă bogată în trombocite): injecțiile cu PRP ajută la reducerea inflamației și promovează vindecarea țesuturilor, folosind factori de creștere din sângele pacientului.

Tratament chirurgical pentru pinteni calcaneeni

În cazuri avansate, la persoane cu pinteni calcaneeni care provoacă dureri foarte severe și care limitează semnificativ mișcarea, se poate recurge la intervenții chirurgicale de tratamente. Cele mai frecvente alternative chirurgicale folosite sunt:

• Excizia chirurgicală a pintenului calcaneean;
• Repararea fasciei plantare, în cazurile de fasceită plantară cronică asociată. Chirurgul poate efectua o eliberare parțială a fasciei de la punctul de atașare, astfel încât să fie redusă mare parte din tensiunea de la nivelul acesteia.

Diagnosticul de pinteni calcaneeni (osteofitoză calcaneeană) este pus de către medicul ortoped, cu ajutorul investigațiilor imagistice (radiografii, de cele mai multe ori). De asemenea, medicul este în măsură să recomande tratamentul, având în vedere atât caracteristicile osteofitelor de la nivelul calcaneului, cât și alte considerații clinice (starea pacientului, cauza subiacentă).

Referințe bibliografice:

1. Mohseni M, Mousavi E, Alebouyeh MR. Key Considerations When Targeting a Heel Spur. Anesth Pain Med. 2023 Oct 1;13(5):e139326. doi: 10.5812/aapm-139326. PMID: 38659999; PMCID: PMC11041813. Link: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11041813/
2. Velagala VR, Velagala NR, Kumar T, Singh A, Mehendale AM. Calcaneal Spurs: A Potentially Debilitating Disorder. Cureus. 2022 Aug 28;14(8):e28497. doi: 10.7759/cureus.28497. PMID: 36185871; PMCID: PMC9514376. Link: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9514376/
3. Joseph I. Seder. How I Manage Heel Spur Syndrome. Link: https://sci-hub.se/https://doi.org/10.1080/00913847.1987.11709281
4. Jamal Ahmad, MD , Ammar Karim, DO , and Joseph N. Daniel, DO. Relationship and Classification of Plantar Heel Spurs in Patients With Plantar Fasciitis. Link: https://sci-hub.se/https://doi.org/10.1177/1071100716649925
5. Arlene Campos. Plantar calcaneal spur. Link: https://radiopaedia.org/articles/plantar-calcaneal-spur