Pitiriazis: tipuri, simptome, factori de risc și metode de tratament

Principalele tipuri de pitiriazis sunt pitiriazisul versicolor şi pitiriazisul rozat. Pitiriazisul versicolor este o micoză cutanată superficială, benignă, care apare frecvent la adolescenţi şi adulţi. Ciuperca afectează pigmentarea normală a pielii, rezultând astfel mici pete decolorate, care apar mai frecvent pe spate și umeri. Pitiriazisul rozat se manifestă prin apariţia unor leziuni rotunde, cafenii și pruriginoase. Acesta poate fi cauzat de o infecție virală şi poate afecta orice grupă de vârstă, dar mai frecvent persoanele între 10 și 35 de ani.

Pitiriazis versicolor, simptome

Petele cauzate de pitiriazisul versicolor tind să se dezvolte treptat și se pot uni în timp. Zonele cel mai des afectate de pitiriazisul versicolor sunt spatele, pieptul, brațele, gâtul și abdomenul. Deși cauzează mâncărime, pitiriazisul versicolor nu este contagios. La căldură (efort fizic, băi fierbinți) se poate produce o accentuare a leziunilor sau o uşoară iritaţie.

Factorii care influenţează apariţia afecțiunii pitiriazis versicolor

Pitiriazisul versicolor este cauzat de levuri (ciuperci) din genul Malassezia, care fac parte din microflora obişnuită a pielii. Acesta se poate dezvolta dacă levurile încep să se înmulțească în mod anormal.

Mai mulți factori pot influenţa dezvoltarea pitiriazisului versicolor, inclusiv un mediu cald cu umiditate crescută, transpirația excesivă (hiperhidroză), îmbrăcămintea care nu permite pielii să respire, un sistem imunitar slăbit, componenta genetică (în 20% dintre cazuri, boala este prezentă la mai mulţi membri ai familiei). Pitiriazisul versicolor nu apare din cauza igienei precare şi nu este contagios.

Pitiriazis versicolor – cum poate fi tratat

Tratamentul pentru pitiriazisul versicolor presupune administrarea de antifungice, disponibile sub formă de șampoane, creme, comprimate.

• Șampoanele antifungice – cu ketoconazol sau sulfură de seleniu – sunt adesea recomandate ca primă linie pentru pitiriazisul versicolor. În majoritatea cazurilor, aceste produse trebuie aplicate pe zonele afectate şi lăsate să acţioneze timp de 5 până la 10 minute, înainte de clătire. Pacienţii trebuie să le folosească zilnic, timp de 5 până la 7 zile. În timpul acestui proces, se poate observa apariţia unor iritaţii sau uscarea pielii, mai ales în cazul şamponului pe bază de sulfură de seleniu.
• Cremele antifungice – sunt utilizate atunci când pielea nu este foarte afectată. Aceste creme trebuie aplicate, de obicei, o dată sau de două ori pe zi, timp de câteva săptămâni. Unii pacienţi pot simţi o senzație de arsură atunci când utilizează aceste creme antifungice.
• Comprimatele antifungice – sunt prescrise atunci când leziunile apar pe o suprafaţă mare a pielii. Acestea trebuie administrare o dată pe zi, timp de 1 până la 4 săptămâni. Efectele secundare sunt mai puțin frecvente, deși unii pacienți prezintă erupții cutanate, senzație de rău și dureri abdominale.

Recurenţa pitiriazisului versicolor poate fi prevenită

Recurenţa pitiriazisului versicolor după administrarea tratamentului este un lucru obişnuit, în special în timpul verii sau a vacanțelor în țările cu umiditate crescută. Utilizarea în mod regulat a şampoanelor antifungice menţionate anterior poate ajuta la evitarea acestor situaţii. De exemplu, folosirea șamponului o dată pe zi, timp de câteva zile înainte de a pleca în vacanță, poate preveni recidiva pitiriazisului versicolor.

Dacă pacientul experimentează episoade frecvente și severe de pitiriazis versicolor, un medic de familie poate lua în considerare prescrierea de medicamente antifungice de câteva ori pe lună pentru a preveni recurența afecțiunii.

Pitiriazis versicolor sau vitiligo?

Pitiriazisul versicolor poate fi uneori confundat cu vitiligo, deoarece ambele determină decolorarea pielii. Iată cum putem face diferenţa între cele două: vitiligo se dezvoltă adesea pe ambele părți ale corpului în același timp, în timp ce pitiriazis versicolor apare doar pe o parte. În plus, pielea afectată de vitiligo are de obicei o textură normală, în timp ce zonele afectate de pitiriazis versicolor sunt ușor solzoase. Vitiligo este mai frecvent în jurul gurii, ochilor, degetelor, încheieturilor şi axilelor.

Pitiriazis rozat, simptome

Pitiriazisul rozat produce leziuni rotunde, de culoare maro sau bej, pe spate, piept sau abdomen. Diametrul unei leziuni este de 2 până la 10 cm. Înainte de apariția leziunii, unele persoane experimentează dureri de cap, oboseală, febră, pierderea poftei de mâncare, dureri articulare sau dureri în gât.

Pacienţii se vor confruta cu mâncărimi timp de 7 până la 14 zile, leziunile înmulţindu-se în tot acest timp pe trunchi, în special de-a lungul coloanei vertebrale. În cazul copiilor, leziunile apar în zona axilei sau a abdomenului.   

Pitiriazisului rozat nu este contagios

Cauza exactă a apariţiei pitiriazisului rozat este neclară. Specialiştii consideră că erupția poate fi declanșată de o infecție virală, în special de anumite tulpini ale virusului herpes. Cu toate acestea, erupţia nu este legată de virusul herpes simplex. Pitiriazisul rozat nu este contagios. Complicațiile sunt rare, dar dacă apar pot include mâncărime severă şi pete maronii după vindecarea erupției. Acestea ar trebui să dispară în decurs de câteva luni, fără a lăsa cicatrici.

Pitiriazisul rozat – metode de tratament

Pitiriazisul rozat se poate vindeca de obicei fără tratament în decurs de 12 săptămâni. Tratamentul nu este necesar decât dacă pacinetul se confruntă cu un disconfort cauzat de mâncărime.

Tratamentul pentru pitiriazis rozat include:

• creme care hidratează și calmează pielea. Specialiştii recomandă utilizarea cremelor sau unguentelor cu steroizi – precum hidrocortizon și crema cu betametazonă. Acestea pot reduce inflamarea leziunilor și pot ameliora mâncărimile;
• medicamente antihistaminice – pacienţilor care nu se pot odihni suficient din cauza mâncărimilor li se pot prescrie medicamente antihistaminice, precum hidroxizina sau clorfenamina;
• terapia cu lumină UVB – dacă alte tratamente nu funcționează, pacienţii ar putea recurge la terapia cu lumină UVB.

Alte tipuri de pitiriazis

• Pitiriazis rubra pilaris (PRP) se caracterizează prin papule cornoase foliculare, pete de culoare roșie, cu margini bine definite. Acestea pot acoperi tot corpul sau doar anumite părţi, cum ar fi coatele și genunchii, palmele și tălpile. Papulele pot avea forme şi culori diferite, în mijlocul acestora putând creşte chiar şi fire de păr. Examinarea lor este factorul cel mai important în procesul de diagnosticare. Pacienţii se pot confrunta cu apariţia unor fisuri dureroase la nivelul pielii;
• Pitiriazisul alba afectează în cea mai mare parte copiii și adulții tineri. Cauza exactă este necunoscută. Cu toate acestea, specialiştii asociază afecţiunea cu eczema, o problemă a pielii care provoacă erupții cutanate, mâncărime. Persoanele cu pitiriazis alba dezvoltă pete roșii sau roz pe piele, care sunt de obicei rotunde sau ovale. Este o afecţiune care se remite fără intervenţie medicală.

Surse: mayoclinic.org; nhs.uk; healthline.com

Sorina Iuliana Lazăr