Prolaps uterin: factori de risc, abordări clinice, prevenție

Se definește ca prolaps uterin afecțiunea în care uterul, în urma slăbirii mușchilor și ligamentelor din zona pelvină, coboară în canalul vaginal. În mod normal, țesuturile de la acest nivel oferă suport tuturor organelor din zona pelvină. De multe ori, odata cu acest prolaps uterin pot să apară și alte tipuri de prolaps pelvin, precum cistocel sau rectocel.

În funcție de severitate, acest prolaps uterin poate fi încadrat pe o scară de la 1 la 4, în prolaps uterin ușor, moderat, sever și complet, atunci când uterul iese complet din vagin.

Factori de risc în prolaps uterin

Factorii de risc în prolaps uterin au la bază în principal vârsta înaintată, menopauza și numărul de nașteri pe cale naturală. Toate acestea contribuie la slăbirea țesuturilor din zona pelvină.

Pe lângă acești factori principali cauzatori de prolaps uterin, amintim și acei factori care pot crește riscul de instalare al acestei afecțiuni care afectează viața pacientelor.

• Creșterea supraponderală – atunci când are loc o creștere a presiunii asupra zonei pelvine, se va produce pierderea elasticității musculturii la acest nivel și ulterior apariția acestui prolaps uterin.
• Tusea sau constipatia cronică, ridicarea de greutăți prin care se creează presiune intraabdominală, țesuturile din planșeul pelvin se slăbesc și astfel crește riscul de prolaps uterin.
• Antecedente de intervenții chirurgicale în zona pelvină duc la slăbirea țesutului conjunctiv.
• Factorii genetici – în cazul în care există o predispoziție genetică, se recomandă analize de specialitate pentru depistarea gradului de risc pentru prolaps uterin.

Abordări clinice

Pentru un diagnostic sigur și la timp în caz de prolaps uterin este important ca la primele semne și simptome, pacienta să se prezinte la medic în vederea efectuării unei anamneze amănunțite și a unui examen fizic.

În timpul anamnezei, se vor lua în discuție aspecte legate de numărul de nașteri naturale prin care a trecut pacienta, dar și simptomele prezente și intensitatea resimțită, precum și istoricul medical al pacientei.

Semnele și simptomele în prolaps uterin variază în funcție de gradul acestuia. În caz de prolaps uterin ușor, nu se vor semnala simptome care să afecteze calitatea vieții pacientei. În cazurile de prolaps uterin moderat sau sever își fac apariția o serie de manifestări:

• senzația de presiune sau greutate în pelvis reprezintă una dintre cele mai comune simptome în prolaps uterin, ce crește în intensitate odată cu efectuarea activităților fizice sau la finalul zilei;
• durere sau disconfort în partea inferioară a abdomenului, în special în timpul activităților fizice;
• pierderea involuntară de urină (incontinența urinară), des întâlnită la pacientele cu prolaps uterin, manifestată în special în tuse, strănut sau râs, atunci când mușchii abdominali se contractă;
• senzația de golire incompletă a vezicii urinare sau dificultăți la urinare;
• senzația de constipație sau de golire incompletă a intestinului, în special când acest prolapse uterin este asociat cu un rectocel;
• disconfortul în timpul actului sexual și libidoul scăzut.

Pe baza analizei semnelor și simptomelor prezentate de către pacientă, a examenului fizic și a investigațiilor suplimentare (dacă se impun), medicul poate face o încadrare corectă a acestui prolaps uterin, în funcție de gradul de severitate.

Tratamentul se inițiază în cazul în care simptomele prolapsul uterin devin suparatoare si afecteaza calitatea vietii pacientei.

În caz de prolaps uterin ușor

În caz de prolaps uterin ușor, se apelează la modificarea stilului de viață prin introducerea în rutina zilnică a exercițiilor Kegel, care au ca scop întărirea musculaturii pelvine, scăderea în greutate, creșterea consumului de fibre alimentare și hidratare corespunzătoare pentru a trata și a preveni constipația.

Atât în caz de prolaps uterin ușor, cât și prolaps uterin mediu, se poate folosi pesarul vaginal, dispozitiv medical care se introduce în vagin cu rolul de a susține uterul.

În caz de prolaps uterin moderat

În prolaps uterin moderat, se pot folosi preparate topice pe bază de estrogeni (creme, ovule, inele) pentru a spori tonusul țesuturilor vaginale, în special postmenopauză. Se poate apela, de asemenea, la chirurgia minim invazivă, precum colporafia (repararea peretelui vaginal) sau sacrocolpopexia (suspendarea uterului folosind un material sintetic sau țesut propriu).

În caz de prolaps uterin avansat

Dacă este vorba de prolaps uterin în stadiu avansat, pot apărea iritație sau ulcerație la nivelul țesutului vaginal, fapt ce poate cauza sângerări ușoare sau infecții.

Suplimentar, pentru a investiga starea generală a celorlalte organe din zona pelvină, medicul efectuează ecografie pentru o depistare a posibilelor leziuni, RMN pentru o analiză detaliată a gradului de afectare al mușchilor și al țesuturilor sau teste urodinamice, dacă pacienta prezintă incontinență urinară sau senzație de golire incompletă a vezicii urinare. 

Cazuri severe de prolaps uterin

În cazurile severe de prolaps uterin se folosesc metode de tratament chirurgical, precum histerectomia (îndepărtarea uterului), suspensia uterină sau, în cazuri rare, la femeile inactive sexual, calpocleiza (închiderea parțială a vaginului).

În alegerea conduitei terapeutice trebuie să se țină cont atât de gradul de severitate al prolapsului uterin și de impactul său asupra vieții pacientei, de starea generală de sănătate a acesteia, cât și de preferințele sale.

Prevenție

S-a dovedit că riscul de apariție al prolapsului uterin poate fi minimizat prin instituirea anumitor măsuri:

• menținerea unei greutăți corporale adecvate în raport cu înălțimea;
• evitarea sau efectuarea corectă a activitătilor care implică ridicarea de obiecte grele;
• renunțarea la fumat și gestionarea afecțiunilor pulmonare care pot cauza tuse;
• prevenirea constipației prin adoptarea unui regim alimentar bazat pe fibre și o hidratare corespunzătoare;
• control ginecologic regulat, în vederea depistării precoce a prolapsului uterin.

Concluzii

Se poate defini drept prolaps uterin afecțiunea comună în rândul femeilor care au avut nașteri multiple pe cale naturală, care sunt la menopauză și astfel au suferit o slăbire a țesuturilor și mușchilor pelvini. Dacă se depistează la timp, simptomele prolapsului uterin se pot gestiona astfel încât să nu ducă la afectarea în mod semnificativ a calitatii vieții pacientei. Prolapsul uterin poate evolua sau poate chiar deveni o urgență medicală în cazul în care anumite semne și simptome sunt ignorate, dacă pacienta nu se prezintă la medic.

Este de reținut faptul că vizita la medicul ginecolog are un rol important în depistarea în mod corect a tuturor informațiilor despre diagnosticul de prolaps uterin și implicit în tratarea acestuia.

Referințe bibliografice:

1. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/uterine-prolapse/symptoms-causes/syc-20353458;
2. National Institute for Health and Care Excellence (NICE). (2019). Pelvic Organ Prolapse: Management (NG123);
3. https://medlineplus.gov/;
4. https://www.healthline.com/health/uterine-prolapse.