Reacţii adverse gastrointestinale ale antibioticelor

Rezumat:

Antibioticele reprezintă un arsenal esenţial în lupta cu agenţii infecţioşi. În contextul utilizării extensive a acestora, ne confruntăm frecvent în practica medicală cu efecte secundare nedorite ale acestor medicamente. În lucrarea de față am prezentat principalele reacţii adverse din sfera digestivă a antibioticelor.

Cuvinte-cheie: antibiotic, sistem digestiv, durere abdominală

Abstract:

Antibiotics are essentials in the fight against infectious agents. In the context of the extensive use of the antibiotics, we get frequently confronted in our medical practice with unwanted side effects of these drugs. In this paper I summarized the main digestive adverse reactions of the antibiotics.

Keywords: antibiotic, digestive system, abdominal pain

Definiție

Antibioticele sunt agenţi antimicrobieni [1], folosiţi în tratamentul şi prevenţia infecţiilor bacteriene [2,3]. Ele pot fie ucide, fie inhiba creșterea și dezvoltarea bacteriilor.

Termenul „antibiotic” (care semnifică „opusul vieţii”) este utilizat pentru orice substanţă cu efect împotriva microbilor [4], aproape sinonim cu antimicrobian, dar în mod normal trebuie să se facă diferenţa între antibiotic şi antimicrobian [5]. Substanţele antibacteriene se regăsesc în săpunuri şi dezinfectanţi, antibioticele sunt folosite ca medicamente.

Antibioticele au revoluționat medicina în secolul XX şi au dus, alături de vaccinare, aproape la eradicarea unor boli precum tuberculoza în ţările dezvoltate. Reversul medaliei este că eficienţa şi accesibilitatea lor a condus la utilizarea excesivă a acestora, mai ales în creșterea animalelor, determinând apariţia rezistenţei bacteriene [6].

Efecte adverse ale antibioticelor

Toate medicamentele prezintă reacții adverse [7]. Utilizate judicios, antibioticele sunt relativ sigure, cu puține reacții adverse. Totuși, unele antibiotice sunt de notorietate pentru efectele secundare greu de tolerat pe care le produc. Un efect advers al antibioticului este definit ca o reacție nedorită care apare în plus față de acțiunea terapeutică a antibioticului, și poate determina intoleranța pacientului la tratament și oprirea acestuia.

Reacții adverse frecvente ale antibioticelor [7]:

• erupție cutanată (rash)
• diaree

• epigastralgii
• infecții fungice (ca de exemplu afte).

Pacientul ar trebui să se adreseze medicului dacă dezvoltă oricare dintre efectele adverse de mai jos, în timpul tratamentului antibiotic:

• reacție alergică severă, cu dispnee, edem facial
• diaree severă apoasă, sangvinolentă sau crampe abdominale
• infecții fungice vaginale cu secreție albicioasă și prurit sever
• ulcere, afte bucale și placarde albicioase bucale sau linguale.

Efecte adverse gastrointestinale ale antibioticelor

Cel mai frecvent efect advers al antibioticelor este perturbarea sistemului digestiv, care apare la 1 din 10 pacienți aflați sub tratament.

Aceste efecte adverse digestiveale antibioticelor cuprind  [8]:

• vărsături
• greaţă
• diaree
• balonare și indigestie
• durere abdominală
• inapetenţă

De regulă, efectele secundare gastrointestinale sunt de intensitate ușoară și se remit odată cu terminarea tratamentului.

Reacțiile adverse ale antibioticelor pot varia de la ușoare la severe și chiar fatale, și sunt diferite de la un pacient la altul și de la un antibiotic la altul [7]. Există o serie de efecte secundare frecvente care apar în clasele de antibiotice.

Diareea indusă de antibiotice apare la 5-25% dintre cei tratați, din cauza eradicării florei intestinale normale şi proliferării organismelor patogene precum Clostridium difficile. Pacientul trebuie să contacteze medicul dacă diareea este severă, sangvinolentă  sau însoțită de crampe abdominale și vărsături [8]. Cele mai frecvent implicate antibiotice în acest caz sunt: amoxicilină-clavulanat, ampicilină și cefixim, deși alte antibiotice pot fi vinovate, precum cefalosporine, fluorochinolone, macrolide și tetracicline [2]. S-a demonstrat că administrarea de probiotice precum Saccharomyces boulardii este eficientă în prevenirea diareei indusă de antibiotice la adulți și copii [4].

Majoritatea cazurilor de diareea indusă de antibiotice apar la aproximativ o săptămână de la inițierea tratamentului și sunt de intensitate ușoară (scaune mai frecvente și moi). C. difficile este o bacterie anaerobă,  producătoare de toxine, care induce colită prin perturbarea balanței dintre microbiota normală și bacteriile patogene din intestin. Pe lângă scaune moi, infecția cu  C. difficile [11] mai poate produce febră, dureri abdominale, greață și inapetență. Între 1 și 10 din 1 000 de pacienţi care au primit antibiotice vor dezvolta colită C. difficile (0,1%–1%).

Factorii de risc pentru apariția diareei indusă de antibiotice [11] sunt: istoricul de diaree post-antibiotice, tratamentul antibiotic de lungă durată sau asocieri de antibiotice. O complicație a diareei post-antibiotice o reprezintă deshidratarea (pierderea extremă de fluide și electroliți), cu potențial letal. Semnele și simptomele acestei complicații sunt: uscăciunea gurii, senzație de sete intensă, oligoanurie și slăbiciune.