Reacţii adverse gastrointestinale ale antibioticelor

Frecvența reacţiilor adverse gastrointestinale variază în funcţie de tipul de antibiotic. Spre exemplu, 2,5% din pacienţii trataţi cu ciprofloxacin dezvoltă greaţă, 1,6% diaree, 1% vărsături şi 1,3% pot avea creşteri ale transaminazelor.

Anumiţi membri specifici ai familiei cefalosporinelor au fost asociaţi cu reacţii adverse specifice: ceftriaxona, cefixim, ceftibuten, cefdinir şi cefoperazone cu diareea; ceftriaxon cu mâl (sludge) reversibil, ceftazidim cu funcţie hepatică anormală; cefoperazona, cefonicid şi cefamandol cu reacţii tip disulfiram după ingestia de alcool (cefalee, greaţă) [10].

Doxiciclina a fost asociată cu diareea şi mai rar cu hepatita, iar la pacienţii vârstnici poate da ulceraţii esofagiene sau stricturi [9].

Combinaţia trimetoprim-sulfametoxazol [9] poate determina hepatită, pancreatită, colită pseudomembranoasă. Efecte adverse atribuite macrolidelor includ greaţă, vărsături, durere abdominală, diaree, pancreatită, icter colestatic, hepatita acută, gust neplăcut (claritromicină).

Candidoza orofaringiană poate apărea la până la 10% din pacienţii trataţi cu antibiotice [8]. În cazul apariţiei acesteia, se recomandă tratament antifungic (fluconazol, nistatin).

Tratamentul efectelor adverse ale antibioticelor

În cazul apariției efectelor adverse la antibiotice, există trei posibilități: menținerea antibioticului cu tratamentul efectului advers, reducerea dozei sau schimbarea cu un alt antibiotic [10]. Greaţa şi vărsăturile pot necesita tratament antiemetic (metoclopramid, domperidon), antispastic (scobutil) și reechilibrare hidroelectrolitică în cazurile severe. Durerea abdominală beneficiază de antispastice (bromură de otiloniu, drotaverină). Balonarea se ameliorează după administrarea de substanţe adsorbante (cărbune medicinal, simeticonă). Diareea va beneficia de administrare de probiotice, iar în cazul colitei pseudomembranoase tratamentul presupune vancomicină sau metronidazol. Hepatita post-medicamentoasă se ameliorează odată cu stoparea antibioticului respectiv şi cu administrarea de hepatoprotectoare (silimarină, arginină).

Ideal trebuie să se evite oprirea prematură și fără avizul medicului a tratamentului cu antibiotic, în cazul în care apare un efect advers. Acest lucru duce la agravarea infecției și la dezvoltarea rezistenței la antibiotic al agentului patogen incriminat, facând ca antibioticul respectiv să devină ineficient [6].

Un studiu a arătat că reacțiile adverse la antibiotice sunt responsabile de peste 140.000 de prezentări în urgență în  SUA [7]. Dintre acestea, cam jumătate erau din cauza reacțiilor la peniciline, iar copiii mai mici de un an au reprezentat grupa de vârstă frecvent afectată, având cea mai înaltă rată de efecte adverse la antibiotice.

Pentru ABONAMENTE și CREDITE DE SPECIALITATE click AICI!

Bibliografie:

1. “Utilizing antibiotics agents effectively will preserve present day medication”. News Ghana. 21 November 2015. Retrieved 21 November 2015.

2. “Antibiotics”. NHS. 5 June 2014. Retrieved 17 January 2015.

3. “Factsheet for experts”. European Centre for Disease Prevention and Control. Retrieved 21 December 2014.

4. “American Heritage Dictionary of the English Language” (5th ed.). 2011. A substance, such as penicillin or erythromycin, produced by or derived from certain microorganisms, including fungi and bacteria, that can destroy or inhibit the growth of other microorganisms, especially bacteria. Antibiotics are widely used in the prevention and treatment of infectious diseases.

5. Mosby’s Medical Dictionary (9^th ed.). Elsevier. 2013. 1. pertaining to the ability to destroy or interfere with the development of a living organism. 2. an antimicrobial agent, derived from cultures of a microorganism or produced semi-synthetically, used to treat infections.

6. “Superbugs could kill more people than cancer, report warns”. CBS News. 19 May 2016. Retrieved 12 June 2016.

7. Common Side Effects from Antibiotics, and Allergies and Reactions-Medically reviewed on Mar 05, 2017 by L. Anderson, PharmD.

8. Am J Gastroenterol. 2000 Jan;95(1 Suppl):S8-10.The effects of antibiotic use on gastrointestinal function.Levy J1.

9. Rossi S, ed. Australian Medicines Handbook [online]. Adelaide: AMH, July 2012.

10. www.nhs.co.uk.

11. Sleisenger, Fordtran – Gastrointestinal and Liver Disease – pathopzsiologz, diagnosis, management, 8^th edition.

Dr. Claudia Mihaela Vasiliu

medic specialist gastroenterologie
Spitalul Orășenesc Panciu, Clinica Regina Maria, București