Recomandări pentru combaterea răului de mișcare

Atât adulții, cât și copiii se pot confrunta cu răul de mișcare. La unii pacienți se manifestă când se deplasează cu mașina, la alții cu avionul, cu trenul sau cu o ambarcațiune pe apă. Din punct de vedere statistic, una din trei persoane poate suferi de rău de mișcare la un moment dat. Copiii între 3 și 12 ani sunt cei mai sensibili la răul de mișcare, iar în rândul adulților femeile însărcinate raportează astfel de manifestări frecvent.

Ce este răul de mișcare

Starea de rău de mișcare este o urmare a semnalelor mixte primite de creier: există un dezechilibru între informațiile vizuale și cele proprioceptive. Practic informațiile transmise de ochi, urechea internă și corp nu sunt corelate de creier și apare răul de mișcare sau kinetoza. 

Cauze care duc la rău de mișcare

Informațiile transmise de receptorii vestibulari către creier sunt analizate în centrii nervoși aferenți care transmit la rândul lor comanda către sistemul locomotor în vederea efectuării mișcării; în momentul în care stimulii aplicați receptorilor intră într-un conflict aparent apare starea de rău de mișcare. Stimulii de mișcare pot fi clasificați în:

• mișcare val – tangaj;
• mișcare de translație orizontală în direcția laterală;
• mișcare de accelerație liniară pe verticală;
• mișcare de rulare unghiulară;
• mișcare virtuală.

Rău de mișcare – factori de risc

Răul de mișcare poate fi declanșat ca urmare a: ventilației proaste, orizontului în mișcare, administrării de contraceptive, existenței sindroamelor vestibulare, bolii Parkinson, cefaleei migrenoase preexistente, sarcinii (în special în primul trimestru de sarcină), perioadei menstruale, istoricului de episoade de rău de mișcare sau predispoziția pentru senzație de greață.

Simptome ce însoțesc starea de rău de mișcare

Când o persoană va manifesta stare de rău de mișcare va resimți și alte simptome:

• amețeală nevertiginoasă cu debut spontan;
• somnolență/ stare de oboseală;
• căscat;
• iritabilitate;
• eructație;
• vărsături.

Răul de mișcare în unele cazuri poate fi însoțit și de sindromul Sopite (tulburare neurologică care corelează simptomele de oboseală, somnolență și schimbări de dispoziție cu perioade lungi de mișcare).

Abordări terapeutice pentru răul de mișcare

Pacientul trebuie informat că tratamentul pentru răul de mișcare este eficient atâta timp cât este administrat înainte de a apariția stimulilor de mișcare. Recomandarea tratamentului se va face având în vedere vârsta pacientului, existența sau nu a altor medicamente administrate și alte afecțiuni de care poate suferi persoana în cauză.

Tratamente naturiste pentru răul de mișcare

Remediile naturiste pentru răul de mișcare prezintă avantajul că nu dau stare de somnolență sau alte reacții adverse. Pe lista remediilor naturiste ce pot fi recomandate pacienților cu rău de mișcare se numără:

• ceaiul de ghimbir – previne starea de rău de mișcare și senzația de greață și vărsături;
• acadelele cu ghimbir – ajută la calmarea stomacului și la reducerea altor simptome asociate;
• ceaiul de mentă – ajută la estomparea senzației de greață;
• ceaiul de mușețel – are proprietăți calmante și contribuie la relaxarea sistemului digestiv;
• ceaiul de lemongrass – se recomandă a fi consumat atât înainte de a porni la drum, cât și pe parcursul drumului; are rol în reducerea stării de rău de mișcare.

La recomandarea remediilor naturiste este necesară o atenție sporită în cazul pacienților ce pot fi sub alte tratamente medicamentoase, pentru a preveni posibile interacțiuni medicamentoase.

Tratamente alopate pentru răul de mișcare

Pentru răul de mișcare se pot recomanda agenți anticolinergici, antihistaminice, cât și medicamente antiemetice cu rol în ameliorarea stărilor de greață și vărsăturilor.

Antihistaminicele (dimenhidrinatul/ difenhidramina), ajută la combaterea simptomelor răului de mișcare prin blocarea receptorilor histaminici și a semnalelor care provoacă greața și vărsăturile.

Ciclizina se recomandă a fi administrată cu 30 de minute înainte de plecare, meclizina se administrează cu o oră înainte de începerea drumului, iar prometazina cu 2 ore înainte. Acestea pot avea și efecte secundare precum somnolență sau senzație de gură uscată.

Scopolamina este un medicament anticolinergic utilizat sub formă de plasture transdermic.

Pacienților li se mai pot recomanda brățările pentru răul de mișcare; acestea funcționează pe principiul presopuncturii la nivelul încheieturii mâinii. Se va purta câte o brățară la fiecare mână. Avantajul acestor brățări e că pot fi folosite indiferent de existența altor patologii sau a altor tratamente.

Recomandări pentru prevenirea răului de mișcare

Pacienții care știu că au rău de mișcare pot urma și câteva din următoarele recomandări cu scopul prevenirii instalării stării de rău:

• să se poziționeze în locul în care mișcarea este minimă: locul din dreapta șoferului, în zona aripilor avionului;
• să stea astfel încât ochii să vadă mișcarea pe care o simte corpul- privește în direcția de deplasare pentru restabilirea echilibrului între ce vede și ce simte;
• să stea cu ochii închiși sau să doarmă pentru a evita neconcordanța dintre percepția vizuală și cea a urechii interne;
• să mestece gumă;
• sprijinirea capului de un suport cu o înclinare de minim 30 de grade și minimizarea mișcărilor pentru reducerea stimulilor vestibulari și proprioceptivi.

Foto: Shutterstock

Dr. Alin Popescu

medic primar medicină sportivă
secretar general S.Ro.M.S., manager medical F.R. Rugby