Recuperarea după accidentul vascular cerebral

Accidentul vascular cerebral (AVC) apare atunci când alimentarea cu sânge a creierului este întreruptă, astfel acesta nu mai primește oxigenul și nutrienții necesari, iar celulele mor. Gravitatea AVC-ului depinde de numărul de celule afectate. Perioada de recuperare după un accident vascular cerebral diferă de la persoană la persoană, și poate fi vorba de săptămâni, luni sau chiar ani.

Importanța începerii recuperării

Deoarece AVC-ul poate cauza tulburări semnificative de comunicare, cognitive, motorii și senzoriale, este considerat una dintre principalele cauze de dizabilitate pe termen lung. Cu toate acestea însă, există și pacienți care se pot recupera complet.

Tratamentul endovascular al anevrismului de aortă toracică

De cele mai multe ori, recuperarea începe din momentul în care medicul a stabilizat starea pacientului. Acest aspect presupune reluarea circulației sangvine către creier, reducerea presiunii, dacă este cazul, și reducerea factorilor de risc ce pot favoriza apariția unui alt accident vascular cerebral. Astfel, procesul de recuperare poate începe încă din spital. Cu cât acesta este inițiat mai din timp, cu atât mai mari sunt șansele de recăpătare a funcțiilor normale.

Recuperarea după un accident vascular cerebral

Recuperarea se poate realiza în unități speciale sau acasă, în funcție de tipul problemelor prezentate și gravitatea acestora.

În ceea ce privește unitățile speciale de reabilitare, acestea pot face parte dintr-un spital sau pot fi independente. Recuperarea se poate face fie prin ședinţe, ceea ce presupune vizitarea periodică a unității, de obicei de câteva ori pe săptămână sau prin internarea pacientului pe tot parcursul sesiunii de recuperare.

Cum puteți reduce riscul de accident vascular cerebral

O altă posibilitate este recuperarea acasă. Această metodă are anumite avantaje dar și dezavantaje. Evitarea deplasărilor sau a internărilor, confortul casei și vizitele specialiștilor pot fi considerate avantaje, însă dezavantajul îl reprezintă limitarea activităților de recuperare. De cele mai multe ori, domiciliul pacientului nu va dispune de toate echipamentele speciale, necesare anumitor exerciții. Mai mult decât atât, în funcție de asigurare, este posibil ca prețul acestor servicii să nu fie acoperit.

Terapiile și susținerea apropiaților

Recuperarea poate include ședințe de comunicare, fizioterapie și terapie ocupațională. Terapia ocupațională se axează pe îmbunătățirea abilităților necesare în viaţa de zi cu zi, cum ar fi îmbrăcatul, spălatul, cititul și abilitatea de a mânca și a bea fără ajutor.

Terapiile și medicamentele pot ajuta și în cazul depresiei sau al altor afecţiuni asociate cu sănătatea mintală, apărute în urma AVC-ului. Înscrierea într-un grup de susţinere ar putea contribui la acomodarea pacientului la viaţa după AVC. Familia și prietenii au un rol important în susţinerea pacientului și în ceea ce privește reducerea anxietăţii.

Chiar dacă de foarte multe ori progresele sunt notabile, pot continua să existe probleme precum:

• paralizia sau slăbiciunea musculară a unei părți a corpului;
• probleme legate de gândire, memorie, învățare și menținere a atenției;
• probleme legate de înțelegerea și pronunția cuvintelor;
• stare de amorțeală;
• probleme legate de masticație și deglutiție;
• depresie.

Ion Aloiz Kara

ASISTENT MEDICAL, DGASPC