Renunțarea la fumat: voința asistată farmacologic

Dr. Mădălina Geantă, medic specialist dermatovenerologie

Rezumat:

Elementele esențiale ale renunțării la fumat sunt dorința reală a fumătorului de a face o schimbare, consecvența sa și factorii din mediul social. Adăugarea unei linii de tratament farmacologic nu trebuie neglijată, deoarece abordarea combinată crește rata de succes de la 27,6% la 32%. Articolul cuprinde o scurtă trecere în revistă a principalelor opțiuni de tratament farmacologic, care pot fi grupate în două categorii: terapia de substituție nicotinică și farmacoterapia non-nicotinică.

Abstract:

In order to be able to quit smoking, the essential ingredients are the smoker’s authentic desire to give up this habit, his determination and the social environment. The pharmacotherapy for smoking cessation should not be avoided, since the combined approach increases the success rate from 27.6% to 32%. The article includes a short review of the main pharmacotherapy options, which can be grouped into two categories: nicotine substitution therapy and non-nicotine pharmacotherapy.

Introducere

Un studiu realizat de Prof. Mark Weiser (Departamentul de Psihiatrie al Universității din Tel Aviv) împreună cu Centrul Medical Sheba din cadrul spitalului Tel Hashomer a arătat că bărbații tineri fumători au o probabilitate mai mare de a avea un IQ mai mic, comparativ cu omologii lor nefumători. Valoarea medie a IQ-ului pentru grupul de nefumători a fost de 101, în timp ce valoarea medie pentru fumători a fost de aproximativ 94, iar pentru subgrupul fumătorilor ce consumau peste un pachet de țigări pe zi, această valoare era și mai mică, de circa 90. Intervalul valorilor normale ale IQ-ului pentru populația sănătoasă de aceeași vârstă și sex este de 84-116.

Această introducere nu face decât să adauge încă un motiv la lista extrem de lungă a motivelor pentru care un fumător ar trebui să renunțe la acest obicei costisitor care, se pare, își pune amprenta nu numai asupra sănătății, ci și asupra coeficientului de inteligență.

Elementele esențiale ale renunțării la fumat sunt dorința reală a fumătorului de a face o schimbare, consecvența sa și factorii din mediul social, însă rata de succes poate fi crescută semnificativ prin adăugarea unei linii de tratament farmacologic la care ne vom referi în continuare.

Principalele opțiuni de tratament farmacologic pentru asistarea renunțării la fumat sunt:

terapia de substituție nicotinică;
terapia farmacologică non-nicotinică: bupropiona și vareniclina.

Farmacoterapia de substituție nicotinică

Terapia de substituție nicotinică contribuie la ameliorarea simptomelor de sevraj, care sunt motivul pentru care majoritatea fumătorilor reușesc atât de greu să renunțe. Preparatele folosite conțin nicotină și formele de prezentare sunt extrem de variate, fiind disponibile atât ca produse de tip OTC (gumă de mestecat, plasturi și tablete), cât și ca produse eliberate pe bază de prescripție medicală (inhalatoare și spray-uri nazale cu nicotină).

Esențială este renunțarea la fumat și la consumul de orice alte produse conținând nicotină înainte de a începe folosirea terapiei de substituție nicotinică.

Guma de mestecat și tabletele cu nicotină

Guma de mestecat se găsește în două variante de doze: 2 mg, pentru cei cu dependență moderată, şi 4 mg, pentru fumătorii cu dependență puternică. Tabletele cu nicotină se găsesc în două variante de doze: 2 mg sau 4 mg, doza fiind aleasă în funcție de momentul zilei în care era fumată prima țigară (în primele 30 de minute de la trezire – doza de 4 mg; după acest interval – doza de 2 mg). Tabletele nu trebuie mestecate sau înghițite, ci trebuie așteptată dizolvarea lor treptată.

Plasturii transdermici cu nicotină

Sunt disponibili în forme cu concentrații diferite, urmând a fi purtați pe o perioadă variabilă (16 ore pentru dependența ușoară spre medie și 24 de ore pentru controlarea în plus a simptomelor de sevraj din cursul dimineții).

Spray-ul nazal cu nicotină

Spray-ul nazal se eliberează pe bază de rețetă și reduce imediat simptomele de sevraj, cu avantajul unui mod simplu de utilizare. Durata maximă de folosire nu trebuie să depășească 6 luni.

Inhalatorul cu nicotină

Se eliberează numai pe bază de prescripție, fiecare cartuș conținând 10 mg de nicotină. Durata recomandată de administrare este de 12 săptămâni.

Întrucât conțin nicotină, toate preparatele de substituție nicotinică pot da dependență, fiind recomandate pe perioade limitate de timp.

Farmacoterapia non-nicotinică

Cele două medicamente aprobate sunt bupropiona și vareniclina de tartrat. Bupropiona face parte din grupa terapeutică a antidepresivelor atipice, adjuvant în renunțarea la fumat. Este un inhibitor al recaptării noradrenalinei și dopaminei și antagonist al receptorilor nicotinici α3β4.

Vareniclina de tartrat este agonist parțial de receptori nicotinici α4β2. În plus, are acțiune pe α3β4 și acțiune slabă pe α3β2 și α6.

Din categoria preparatelor de linia a doua, au mai fost incluse în studii referitoare la renunțarea la fumat și clonidina (poate reduce dorința de a fuma după renunțare, dar nu ameliorează semnificativ simptomele de sevraj) și nortriptilina (antidepresiv). Acestea sunt indicate sub supraveghere strictă pacienților care prezintă contraindicații pentru preparatele de primă linie.

Alte abordări farmacologice aflate încă în stadiul de experiment sunt cele în cadrul cărora injectarea repetată a unei substanțe induce activarea sistemului imun și sinteza de anticorpi care atacă nicotina.

Abordarea combinată, psihosocială și farmacologică, crește rata de succes de la 27,6% la 32%, pentru oricare dintre preparatele prezentate. Rata de succes a psihoterapiei izolate (14,6%) este, de asemenea, crescută de adăugarea unui medicament (la 22,1%).

Bibliografie:

Charles F. Lacy et al., LEXI-COMP’S Drug Information Handbook 12th edition. Ohio, USA, 2004;
www.surgeongeneral.gov/tobacco/treating_tobacco_use.pdf, Clinical Practice Guideline: Treating Tobacco Use and Dependence;
De Guia N., Rethinking Stop-Smoking Medications: Myths and Facts, Ontario Medical Association 1999;
http://www.fda.gov/Drugs/DrugSafety/PublicHealthAdvisories/ucm169988.htm;
Information for Healthcare Professionals: Varenicline (marketed as Chantix) and Bupropion (marketed as Zyban, Wellbutrin, and generics); http://www.fda.gov/Drugs/DrugSafety/PostmarketDrugSafetyInformationforPatientsandProviders/DrugSafetyInformationforHeathcareProfessionals/ucm169986.htm;
Tonnesen P., Tonstad S., Hjalmarson A., Lebargy F., Van Spiegel P. I, Hider A., Sweet R., Townsend J. (2003), A multicentre, randomized, double-blind, placebo-controlled, 1-year study of bupropion SR for smoking cessation. J Intern. Med. 254 (2):184–192. doi:10.1046/j.1365-2796.2003.01185.x. PMID 12859700;
Jorenby D. E., Hays J. T., Rigotti N. A., Azoulay S., Watsky E. J., Williams K. E., Billing C. B., Gong J., Reeves K. R. (2006), Efficacy of varenicline, an alpha4beta2 nicotinic acetylcholine receptor partial agonist, vs placebo or sustained-release bupropion for smoking cessation: a randomized controlled trial, JAMA 296 (1):56–63. doi:10.1001/jama.296.1.56. PMID 16820547.