Rinofaringita acută: cauze, simptomatologie, tratament și management

Rinofaringita acută, cunoscută și sub denumirea de „răceală comună”, este una dintre cele mai frecvente afecțiuni de natură inflamatorie a căilor respiratorii superioare. După cum denumirea o spune, implică inflamația concomitentă a faringelui (faringită) și mucoasei nazale (rinită), cu simptome caracteristice. De cele mai multe ori este cauzată de virusuri cu tropism respirator și în unele cazuri poate fi însoțită sau urmată de o suprainfecție bacteriană, fiind vorba îndeosebi de bacteria Streptococcus pyogenes (streptococul β-hemolitic de grup A). Patologia are un curs autolimitat (se rezolvă de la sine), necesitând tratament doar în contextul infecțiilor bacteriene.

Rinofaringita acută – cauze și factori de risc

După cum s-a menționat, rinofaringita acută este cauzată în principal de agenți patogeni virali, mai rar bacterieni. Ar trebui cunoscut faptul că infecția are potențial contagios – virusurile sau bacteriile implicate se transmit pe cale aeriană, prin picături eliminate în timpul tusei, vorbirii, strănutului sau chiar respirației (picături Flügge). Printre agenții patogeni implicați se numără:

Virusurile care provoacă rinofaringită acută

• Rinovirusurile (40-50% din cazuri), ca urmare a tropismului crescut pentru mucoasa nazală și faringiană;
• Coronavirusurile (10-15% din cazuri), infecția având un potențial de severitate crescută, în special în contextul anumitor tulpini (SARS-CoV, spre exemplu);
• Virusurile gripale, paragripale, metapneumovirusurile, bocavirusurile;
• Adenovirusuri, enterovirusuri și virusul sincițial respirator, mai frecvent în rândul sugarilor și copiilor mici.

Bacteriile care provoacă rinofaringită acută

• Infecțiile bacteriane, cum ar fi cele cauzate de Streptococcus pyogenes, pot fie complica un caz de rinofaringită acută virală sau pot reprezenta cauza primară a inflamației, dar cazurile sunt destul de izolate.

Există peste 100 de agenți patogeni care provoacă rinofaringită acută, cei de natură virală fiind cel mai frecvent implicați. Răcelile sunt foarte frecvente, mai ales în rândul copiilor. Este firesc ca un copil de vârstă școlară să răcească între 6-10 ori de-a lungul unui an, ca urmare a statutului imunitar în curs de dezvoltare și contactului frecvent cu agenți infecțioși în colectivitate. Pe de altă parte, adulții se confruntă în general cu 2-4 episoade de rinofaringită acută pe an, îndeosebi în perioada rece a anului (iarnă și începutul primăverii). Factorii care cresc riscul de a dezvolta această afecțiune sunt:

• Extremele de vârstă (sugari și copii, persoane cu vârsta înaintată);
• Bolile cronice respiratorii (astmul bronșic, boala pulmonară obstructivă cronică), bolile de natură cardiacă, cresc riscul de a dezvolta rinofaringită acută și posibile complicații;
• Statutul imunodeficitar (HIV/SIDA, diabet, tratament cu corticosteroizi);
• Rinofaringita acută este mai frecventă în sezonul rece, când aerul uscat și temperaturile mai reduse nu doar că facilitează supraviețuirea virusurilor în mediul extern, ci afectează în mod negativ și funcția de protecție a mucoasei respiratorii.

S-a observat, de asemenea, că persoanele care fumează tind să se confrunte mult mai frecvent cu infecții ale căilor respiratorii superioare. Același lucru este valabil și în cazul persoanelor ce trăiesc în medii aglomerate, cu grad ridicat de poluare atmosferică.

Rinofaringită acută – simptome și manifestări

Simptomele de rinofaringită acută tind să fie aceleași, indiferent de agentul etiologic implicat. De cele mai multe ori, persoanele cu rinofaringită acută se prezintă cu:

• Congestie nazală (simptom cardinal, secundar inflamației mucoasei nazale și producției în exces de mucus);
• Rinoree, inițial seroasă, apoi mucoasă sau purulentă, mai ales în cazuri complicate asociate cu suprainfecția bacteriană;
• Durere în gât, asociată cu dificultăți la înghițire și senzația de uscăciune;
• Strănut sau tuse seacă, iritativă;
• Limfadenopatie cervicală moderată;
• Dureri musculare și articulare;
• Dureri în piept;
• Febra (de obicei >38°C) este comună în rândul copiilor, dar neobișnuită la adulți;
• Dureri de cap;
• Oboseală;
• Lipsa poftei de mâncare;
• Stare generală alterată;
• Hiposmie (diminuarea simțului olfactiv).

Deseori, rinofaringita acută se prezintă inițial cu durere în gât, urmată de rinoree sau congestie nazală. Deși poate avea un curs destul de sever, de obicei se rezolvă de la sine, sistemul imunitar luptând împotriva infecției active. Simptomele tind să apară la 1-3 zile după infecție și durează în jur de 7-10 zile. Totuși, unele simptome, în special tusea, pot persista. La adulți, tusea poate persista și până la 18 zile, iar în cazul copiilor aceasta poate dura și până la 3 săptămâni.

Rinofaringită acută – tratament și management

În cele mai multe dintre cazuri, rinofaringita acută are un prognostic favorabil și este lipsită de posibile complicații. Cursul autolimitat face ca patologia să se rezolve în decurs de 7-10 zile, ca urmare a acțiunii sistemului imunitar. Tratamentul pentru rinofaringita acută este în general simptomatic, întrucât etiologia virală nu necesită terapie specifică decât în cazuri izolate. Drept urmare, alternativele de management simptomatic includ:

• Consumul adecvat de lichide ajută la fluidizarea secrețiilor nazale și previne deshidratarea, în special în contextul febrei ridicate. Odihna și repausul la pat se recomandă pentru a ajuta sistemul imunitar să lupte împotriva infecției în sensul investirii energiei în această direcție;
• Aplicarea de agenți topici cu acțiune decongestionată (oximetazolina, xilometazolina), care reduc inflamația mucoasei și îmbunătățesc respirația nazală. Utilizarea pe termen lung (>5 zile) ar trebui evitată, pentru a preveni rinita medicamentoasă;
• Paracetamolul și ibuprofenul pot fi administrare pentru reducerea febrei și, de asemenea, a eventualelor dureri (de cap, musculare) asociate;
• Irigarea nazală cu soluții saline ajută la reducerea inflamației locale și curățarea nasului de secrețiile care jenează respirația;
• Pastile sau spray-uri pentru gât, pe bază de mentol, lidocaină, substanțe antiseptice ajută la ameliorarea disconfortului faringian asociat.

Antibioticele NU sunt indicate în rinofaringita acută virală, deoarece nu au niciun efect benefic. Mai mult decât atât, administrarea inadecvată a acestora crește riscul de apariție a fenomenului de rezistență la antibiotice, o problemă semnificativă de sănătate publică. Antibioticele ar trebui rezervate doar cazurilor de rinofaringită acută în care există o suprainfecție bacteriană sau, mai rar, cazurilor în care infecția primară este de natură bacteriană. În cazuri particulare, tratamentul pentru rinofaringită acută poate include:

• În cazul faringitei streptococice, penicilina sau amoxicilina sunt opțiuni de primă linie;
• În cazurile severe de gripă, oseltamivirul poate fi administrat pentru a reduce durata, dar și severitatea bolii. Eficiența este maximă dacă se administrează la o perioadă scurtă de timp de la apariția simptomelor de rinofaringită acută;

Managementul preventiv pentru rinofaringită acută presupune următoarele:

• Spălarea frecventă a mâinilor cu săpun și utilizarea soluțiilor dezinfectante reduce riscul de a transmite agenții virali implicați în apariția cazurilor de rinofaringită acută;
• Limitarea contactului cu persoane care prezintă semne de infecții respiratorii;
• Limitarea expunerii în comunități aglomerate în timpul sezonului rece;
• Purtarea măștii de protecție, care acoperă nasul și gura, în special în spațiile unde există un flux mare de oameni sau în cele închise (transportul în comun, spre exemplu);
• Adoptarea unei diete echilibrate, bogate în vitamine și minerale, precum și menținerea unui stil de viață cât mai activ;
• De departe, vaccinarea reprezintă una dintre cele mai eficiente metode preventive când vine vorba de infecțiile respiratorii. Vaccinarea împotriva gripei și împotriva SARS-CoV-2 sunt esențiale pentru a preveni potențiale complicații severe, în special în rândul populației care are risc crescut (comorbidități, persoane în vârstă).

Prognosticul în caz de rinofaringită acută – virală sau bacteriană – este, de cele mai multe ori, unul favorabil, majoritatea cazurilor rezolvându-se în decurs de 7-10 zile. În cazul infecției cu Streptococcus pyogenes, eșecul tratamentului pentru rinofaringită acută poate fi rezultatul unei complianțe slabe la tratament sau rezistenței la antibiotice.

Referințe bibliografice:

1. org [Internet]. Cologne, Germany: Institute for Quality and Efficiency in Health Care (IQWiG); 2006-. Overview: Common colds. [Updated 2023 Dec 11]. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK279543/
2. Eccles R. Common cold. Front Allergy. 2023 Jun 22;4:1224988. doi: 10.3389/falgy.2023.1224988. PMID: 37426629; PMCID: PMC10324571. Link: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10324571
3. Pappas DE. The Common Cold. Principles and Practice of Pediatric Infectious Diseases. 2018:199–202.e1. doi: 10.1016/B978-0-323-40181-4.00026-8. Epub 2017 Jul 18. PMCID: PMC7152197. Link: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7152197/
4. Harberger S, Goldin J, Graber M. Bacterial Pharyngitis. [Updated 2024 Oct 6]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2025 Jan-. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK559007/
5. Kardos P, Malek FA. Common Cold – an Umbrella Term for Acute Infections of Nose, Throat, Larynx and Bronchi. Pneumologie. 2017 Apr;71(4):221-226. doi: 10.1055/s-0042-116112. Epub 2016 Dec 2. PMID: 27912214; PMCID: PMC7117077. Link: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7117077/
6. Wolford RW, Goyal A, Belgam Syed SY, et al. Pharyngitis. [Updated 2023 May 1]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2025 Jan-. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK519550/