Simptomele diabetului: primele semne ale diabetului zaharat

Diabetul zaharat este o tulburare metabolică complexă, cu etiologie multiplă. Diabetul se caracterizează prin hiperglicemie cronică, simptomele asociate manifestându-se din cauza deficitului de insulinosecreție, respectiv insulinorezistenței. Drept urmare, glucoza se acumulează în sânge, iar celulele rămân fără principala lor sursă de energie. Consecutiv hiperglicemiei și deficitului de insulină, apar perturbări ale metabolismului lipidic, protidic și hidroelectrolitic, conducând în cele din urmă la tulburarea metabolismului energetic. Aceste perturbări atrag după sine o serie complexă de manifestări.

Hiperglicemia cronică din diabetul zaharat se asociază pe termen lung cu alterări, insuficiență sau disfuncții ale organelor, în special ale ochilor, rinichilor, nervilor, vaselor sangvine și inimii. Datele epidemiologice oferite de Federația Internațională de Diabet (IDF) arată că aproximativ 194 de milioane, respectiv 5,1% din populația adultă, se confruntă cu simptome de diabet. Mai mult decât atât, se estimează că numărul diabeticilor va crește până în 2025 la 333 de milioane, cu o prevalență mondială a diabetului de 6,3%. Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), există 3 tipuri de diabet zaharat: 1, 2 și gestațional.

Ce este diabetul zaharat de tip 1?

Diabetul zaharat de tip 1 mai poartă și denumirea de „diabet juvenil”, deoarece este depistat în copilărie, dar poate apărea și la vârsta adultă. Întrucât administrarea hormonului numit insulină (principalul hormon hipoglicemiant) este indispensabilă pentru pacient, acest tip de diabet este insulino-dependent. Diabetul de tip 1 are o incidență de 5 – 10% din totalul pacienților cu diabet zaharat, caracterizându-se în primul rând printr-un deficit absolut de insulină, ca urmare a distrugerii celulelor β pancreatice. Distrugerea celulelor β poate avea o cauză autoimună, dar și alte cauze necunoscute.

Etiologia diabetului de tip 1 se bazează pe existența unor modificări genetice la care se adaugă factorii de mediu declanșatori. În cazul în care unul dintre părinți are diabet zaharat, există o probabilitate de 3 – 6% ca unul dintre copii să îl dobândească. Dacă ambii părinți sunt afectați, riscul pentru copil crește la 10 – 25%. Riscul de a avea diabet creşte în cazul gemenilor: dacă unul prezintă simptome de diabet de tip 1, riscul pentru cel de-al doilea este de 30 – 50%. Așadar, apariția diabetului zaharat de tip 1 implică mai mulţi factori, de la predispoziția genetică la reacția autoimună și factorii de mediu.

Simptomele diabetului de tip 1

Când vine vorba de simptomele diabetului, tabloul clinic este deosebit de complex. Debutul are loc, în mod tipic, în copilărie sau pubertate, iar simptomele evoluează rapid. Primele simptome de diabet tip 1 sunt următoarele:

• poliurie (urinări frecvente);
• sete exagerată (polidipsie);
• vedere încețoșată;
• astenie;
• scăderea inexplicabilă în greutate cu polifagie (bolnavul mănâncă mult) etc.

Diagnosticul este confirmat prin înregistrarea unei glicemii à jeun (pe nemâncate) de peste 126 mg/dL, căreia i se anexează rezultatele nefavorabile ale altor investigații biochimice anterioare. De asemenea, unul dintre cele mai importante simptome de diabet, certificat prin teste paraclinice, este glicozuria, o condiție anormală de eliminare a glucozei prin urină, în momentul în care se depășește pragul renal al glucozei (peste 180 mg/dL).

La o persoană diagnosticată cu diabet de tip 1 se mai înregistrează și următoarele simptome și afecțiuni sistemice:

• modificări ale glicemiei de la valorile normale: valorile peste 200 mg/dL sunt însoțite mai ales de urinare frecventă, disconfort și deshidratare; valorile peste 300 mg/dL conduc la o cetoacidoză și necesită tratament rapid cu insulină;
• modificări biochimice (afectează metabolismul ficatului, mușchilor și țesutului adipos).

În cazul unei glicemii mai mari de 10 mmol/L, mecanismele de reabsorbție de la nivel renal se saturează, iar glucoza este eliminată prin urină, apărând simptome de diabet specifice. Glicozuria determină o diureză osmotică ce crește excreția apei, antrenând o creștere rapidă a osmolarității plasmatice (hiperosmolaritate). Astfel, creșterea glucozei în sânge determină hiperosmolaritate la nivelul vaselor de sânge, iar deshidratarea (eliminarea apei) stimulează la rândul său centrul setei (situat în hipotalamus). Din cauza acestor dereglări metabolice, apar cele două simptome de diabet ușor de sesizat: poliuria și polidipsia.

Ce este diabetul zaharat de tip 2?

Denumit anterior și diabet non-insulino-dependent sau diabet de maturitate, întrucât apare după 40 de ani, diabetul zaharat de tip 2 reprezintă 90% dintre cazurile de diabet. Spre deosebire de diabetul de tip 1, gama de simptome asociată acestui tip de diabet nu este una evidentă, acestea manifestându-se treptat. În general, boala este diagnosticată prin teste de rutină. Totuși, printre cele mai evidente simptome de diabet tip 2 se regăsesc poliuria și polidipsia, cu o durată de câteva săptămâni. Poate fi prezentă și polifagia, dar aceasta este mai puțin frecventă. Cauza diabetului reprezintă o combinație între rezistența la insulină și disfuncționalitatea celulelor β pancreatice.

Pacienții nu necesită administrarea insulinei, gama de simptome specifice diabetului tip 2 putând fi gestionată cu un prognostic favorabil. Insulinorezistența este definită ca fiind starea biologică în care insulina, indiferent de surse, produce efectul biologic așteptat doar la concentrații crescute în raport cu valorile considerate normale. Astfel, este considerată a fi mecanismul patologic care inițiază și sindromul metabolic, având implicații multiple, și nu doar de menținere a glicemiei sangvine. Insulinorezistența se caracterizează printr-o reducere a preluării glucozei de către țesuturile periferice și o creștere a eliberării hepatice de glucoză.

Simptome diabet de tip 2

Privitor la simptomele diabetului de tip 2, acestea sunt asemănătoare cu cele întâlnite la indivizii care suferă de diabet zaharat de tip 1. Sunt prezente poliuria și polidipsia, cu polifagie în special la început. Se înregistrează o glicemie mare, chiar pe nemâncate, cu depășirea pragului renal (180 mg/dL). La depășirea acestui prag, glucoza este eliminată prin urină, și se manifestă glicozuria. Anomaliile metabolice sunt urmare a rezistenței la insulină ce apare mai ales în țesutul adipos, ficat și mușchi: hiperglicemia (crește producția de glucoză hepatică, combinată cu diminuarea utilizării periferice), hipertrigliceridemia, cu cetoacidoză minimă/absentă (simptome diabet).

Ce este diabetul zaharat gestațional?

Un alt tip de afecțiune a metabolismului glucidic ce implică simptome reduse de diabet, și care afectează circa 4% din femeile însărcinate, în stadiul final al sarcinii, este diabetul gestațional. Aparate din cauza incapacității organismului de a secreta insulină în cantitățile necesare. De obicei, dispare după naștere, însă se poate transmite și fătului. Nou-născuții obezi au un risc crescut de a dezvolta diabet tip 2 şi simptome specifice. Cauzele sunt necunoscute și se presupune că acest tip de diabet apare din cauza faptului că hormonii implicați în dezvoltarea sarcinii pot bloca acțiunea insulinei. Tratarea implică raționalizarea alimentației mamei, cu reducerea simptomelor diabetului.

Simptome diabet gestațional

Simptomele diabetului gestațional sunt aceleași cu cele prezente și în cazul celorlalte două forme de diabet. Totuși, diabetul gestațional este mult mai ușor de gestionat și de ținut sub control. Mai mult decât atât, acesta dispare la scurt timp după naștere și nu necesită tratament cu insulină.

Diabetul este una dintre afecțiunile cronice cu cea mai mare incidență la nivel global, având implicații majore în viața bolnavului. La primele simptome de diabet, este recomandat a se interveni cât mai rapid prin efectuarea testelor de laborator, pentru confirmarea sau infirmarea diagnosticului. Ulterior, în funcție de rezultatele înregistrate și diagnosticul pus, se instaurează protocolul terapeutic care vizează ori reducerea anumitor simptome de diabet asociate, ori stricta necesitate de administrare periodică a hormonului numit insulină.

Pentru ABONAMENTE și CREDITE DE SPECIALITATE click AICI!

Andrei Cioată