Sindromul de apnee în somn: cauze, simptome şi tratament

Sindromul de apnee în somn este o tulburare a somnului, în care respiraţia unei persoane se opreşte în mod repetat. În general, pe parcursul unei ore de somn pot avea loc de la 5 la 30 de episoade de apnee. Aceste întreruperi afectează capacitatea persoanelor de a ajunge la fazele de somn adânc, aspect ce duce la apariția somnolenţei pe timp de zi. Această afecţiune poate apărea la toate grupele de vârstă, chiar şi la nou-născuţi, însă cel mai frecvent este întâlnită la persoanele peste 50 de ani şi la cele supraponderale. În plus, sindromul de apnee în somn este mai frecvent la bărbaţi.

Sindromul de apnee în somn – tipuri

Apneea obstructivă în somn este cea mai frecventă formă, care apare atunci când mușchii din interiorul gâtului se relaxează;
Apneea în somn centrală apare atunci când creierul nu transmite semnalele potrivite către mușchii care controlează căile respiratorii;
Apneea în somn mixtă: apneea de somn obstructivă şi cea centrală apar împreună.

Care sunt simptomele caracteristice sindromului de apnee în somn?

Toate cele trei tipuri de apnee în somn au câteva simptome comune precum respiraţia întreruptă, starea severă de somnolenţă pe timp de zi, dureri de cap, iritabilitate, dificultăţi de concentrare. Există şi simptome care sunt strict legate de sindromul de apnee obstructivă în somn: sforăit puternic însoţit de gâfâit, gât uscat dimineaţa şi nevoia frecventă de urinare în timpul somnului.

În general, o persoană cu apnee în somn nu este conștientă de problemele sale de respirație pe timp de noapte. Somnolența excesivă în timpul zilei este cel mai des întâlnit simptom care poate fi observat de persoanele cu apnee în somn, care locuiesc singure.

Care sunt cauzele sindromului de apnee obstructivă în somn?

Sindromul de apnee obstructivă în somn apare atunci când căile respiratorii ale unei persoane se blochează în timpul somnului.

Oamenii de ştiinţă au descoperit câţiva factori care cresc riscul blocajului respirator:

caracteristicile anatomice – dimensiunea și poziționarea gâtului, maxilarului, a limbii, amigdalelor și a altor țesuturi pot afecta direct fluxul de aer;
obezitatea – excesul de greutate este o cauză principală a apneei în somn, reprezentând 60% dintre cazuri. Obezitatea contribuie la îngustarea anatomică a căilor respiratorii, iar cercetătorii au constatat că o creștere cu 10% a greutății poate echivala cu o creștere de șase ori a riscului dezvoltării apneei în somn;
administrarea sedativelor – sedativele pot determina relaxarea mușchilor din interiorul gâtului, rezultând obstrucționarea căilor respiratorii;
istoricul familial – persoanele care au una sau mai multe rude apropiate care suferă de apnee în somn au un risc crescut să dezvolte această afecţiune;
fumatul;
dormitul cu fața în sus;
congestia nazală;
problemele hormonale – precum hipotiroidismul (tiroida hiperactivă) și acromegalia (excesul de hormon de creștere) pot crește riscul de apnee în somn, provocând umflarea țesutului în apropierea căilor respiratorii.

Tratamentul pentru sindromul de apnee în somn

Dacă o persoană prezintă simptome ale apneei obstructive în somn este necesar ca aceasta să ia legătura cu medicul specialist. Medicul poate recomanda o supraveghere a somnului peste noapte, pentru a analiza respiraţia. Modificările stilului de viață, cum ar fi pierderea în greutate şi reducerea administrării de sedative pot fi benefice în unele cazuri.

Un alt tip de tratament este introducerea de aer cu presiune pozitivă (un tratament care utilizează o presiune ușoară a aerului pentru a menține căile respiratorii deschise în timpul programului de somn). În plus, se pot utiliza şi proteze orale detaşabile şi chirurgicale. Uneori poate fi luată în considerare şi intervenţia chirurgicală pentru îndepărtarea țesuturilor și extinderea căilor respiratorii.

Surse: mayoclinic.org; medicalnewstoday.com; sleepfoundation.org