Sindromul de oboseala vizuala la calculator si acuzele vizuale

Dr. Madalina Totir, Spitalul Universitar de Urgenta Bucuresti, Reteaua de Sanatate Privata Regina Maria

Sindromul de oboseala vizuala la calculator reprezinta o afectiune ce apare ca urmare a focalizarii privirii pe un monitor pentru perioade de timp indelungate, mai mult de 3 ore pe zi, fara intrerupere. Computerul a devenit o parte necesara, indispensabila a vietii noastre cotidiene atat la serviciu cat si acasa astfel ca in ultimii ani a crescut foarte mult perioada petrecuta in fata dispozitivelor digitale (precum desktop computer, laptop, tablet, TV, console de joc sau smartphone-uri) ajungandu-se la o expunere medie de aproximativ 6-9 ore pe zi.

Sindromul de oboseala vizuala si vederea incetosata

Acuzele vizuale pot fi vederea incetosata, diplopia, oboseala oculara, fotofobia, cefaleea, senzatia de ochi uscat asociate cu manifestari generale precum oboseala generalizata, dar si probleme musculoscheletale precum dureri cervicale, scapulohumerale [1]. Sindromul de oboseala vizuala la calculator apare mai frecvent la adultii sub 55 ani si de obicei mai frecvent la femei decat la barbati si simptomele sunt corelate cu numarul de ore petrecute in fata calculatorului si cu instalarea lor de obicei dupa ora 3pm. Aceste simptome sunt determinate in special prin doua componente, respectiv: tulburari ale acomodatiei si sindromul de ochi uscat.

Acomodatia vizuala si sindromul de oboseala

Acomodatia reprezinta un mecanism fiziologic ce permite ochiului sa isi ajusteze puterea dioptrica, absolut necesar vederii clare a obiectelor aflate la apropiere in care sunt implicati muschiul ciliar, cristalinul si zonula Zinn astfel ca pentru razele venite de la obiectele apropiate se produce contractia muschiului ciliar ce produce relaxarea fibrelor zonulei Zinn si bombarea cristalinului, mecanism care permite proiectarea corecta a imaginii obiectelor apropiate pe retina. Cristalinul se poate bomba mai mult sau mai putin, in functie de distanta la care privim, cu ajutorul unor muschilor ciliari. In schimb daca privim un obiect aflat la o distanta mai mare de 6 metri, muschiul ciliar se relaxeaza si ochiul se odihneste.

Astenopia acomodativa si sindromul de oboseala vizuala la calculator

In momentul in care mecanismul este suprasolicitat (in conditiile lucrului prelungit la calculator, viciilor de refractie necorectatate sau stresului) apar tulburari ale acomodatiei si anume astenopia acomodativa si spasmul acomodativ.

Astenopia acomodativa este determinata de ineficienta mentinerii efortului acomodativ constant corespunzator varstei si se manifesta prin vedere neclara la apropiere, oboseala oculara, durere intraoculara, cefalee [2].
Spasmul acomodativ (pseudomiopia) este dat de o contractie exagerata a muschiului ciliar avand ca rezultat o acomodatie continua atat la apropiere cat si la distanta, care se manifesta cu vedere incetosata la distanta si cefalee cu caracter migrenos.

Ochii uscati, componenta a oboselii vizuale

Sindromul de ochi uscat poate fi de asemenea parte componenta oboselii vizuale la calculator. Este o afectiune destul de frecventa, subdiagnosticata reprezentata de deficienta in umectarea si lubrefierea suprafetei oculare ce determina o permanenta senzatie de iritare oculara. Sindromul de ochi uscat poate aparea si la persoane care nu folosesc calculatorul in cadrul unor afectiuni oftalmologice sau generale.

Cum se manifesta sindromul de oboseala vizuala

Simptomele frecvente sunt senzatia de arsura, de corp strain, intepaturi, iritatie, inrosirea ochilor.Filmul lacrimal prezinta 3 straturi: extern cu structura lipidica care impiedica evaporarea, stratul mijlociu apos cu rol antibacterian, antialergenic si in oxigenarea corneei si stratul intern mucos care adera la suprafata corneana.

Filmul lacrimal este repartizat uniform pe toata suprafata oculara de catre pleoape prin mecanismul clipitului, astfel ca uscaciunea suprafetei oculare la cei care folosesc calculatorul perioade lungi poate fi explicate printr-o reducere a ratei de clipit care creste perioada in care suprafata oculara este expusa evaporarii pana la urmatorul clipit; in acest moment exista metode prin care se realizeaza inregistrarea ratei de clipit (scaderea ratei de clipit apare ca mecanism fiziologic in timpul folosirii calculatorului sau altor video terminale [3]) pentru a o corela cu aparitia si intensitatea simptomelor sindromului de uscat.

Cum influenteaza lumina albastra sindromul de oboseala la calculator

Un alt lucru pe care trebuie sa-l stim este ca majoritatea electronicelor moderne – tableta, computer, telefon, TV – emit lumina albastra. Noile cercetari arata ca expunerea cronica la lumina albastra poate duce la afectiuni oftalmologice precum aparitia cataractei si a degenerescentei maculare legate de varsta.

Degenerescenta maculara si sindromul de oboseala vizuala

Degenerescenta maculara legata de varsta reprezinta principala cauza de scadere a vederii la populatia peste 55-60 ani si afecteaza regiunea centrala retinei, macula. Implicatiile pe termen lung ale expunerii prelungite la lumina albastra sunt inca incomplet elucidate dar studiile elaborate pana in prezent arata ca supraexpunerea (radiatia cu lungimea de unda intre 400-450nm este cea mai daunatoare) poate cauza leziuni retiniene prin absorbtia acestei lumini de catre pigmentii maculari (luteina si zeaxantina) provocand o alterare a mecanismelor protectoare si facand celulele retiniene susceptibile la degenerare si moarte celulara si determinand aparitia de leziuni severe, ireversibile precum degenerescenta maculara legata de varsta [4,5].

Lumina albastra produce efecte benefice pe timpul zilei

Banda de lumina albastra-turcoaz cu lungime de unda in jurul valorii de 470nm este implicata in ritmul circadian, procesele cognitive si reflexul pupilar [6,7].

Pana la aparitia iluminatului artificial, soarele era sursa principala de lumina, astfel ca oamenii isi petreceau serile intr-o lumina slaba sau chiar intuneric. Producția de melatonină (hormonul care regleaza ritmul circadian) este inhibată de lumină (în special de lumina albastră, cu lungimi de undă cuprinse între 460 și 480 nm). Producția de melatonină devine maximă la miezul nopții, scăzând treptat în a doua jumătate a nopții. Expunerea la lumina albastra produce efecte benefice pe timpul zilei precum cresterea atentiei, a timpului de reactie si a dispozitiei.

Suprimarea secretiei de melatonina influenteaza sindromul de oboseala vizuala

La persoanele care folosesc noaptea dispozitive ce emit lumina albastra poate aparea suprimarea secretiei de melatonina prin stimularea anumitor celule retiniene ce contin fotopigmentul melanopsina, astfel lucrul la calculator seara poate altera ritmul somn-veghe. Recomandarile sunt sa evitam folosirea device-urilor electronice cu 2-3 ore inainte de a merge la culcare, iar pentru cei care lucreaza in ture de noapte sa foloseasca lentile de protectie care blocheaza lumina albastra.

Numarul de dispozitive electronice a crescut foarte mult in ultimii ani, de asemenea a crescut numarul orelor petrecute in fata lor cu toate acestea foarte multe persoane nu stiu sau nu au incercat niciodata sa reduca disconfortul ocular aparut prin folosirea lor prelungita.

Recomandari

Recomandarea pentru persoanele care lucreaza la calculator este sa consulte un medic specialist oftalmolog care dupa un consult oftalmologic complet sa ofere informatii si solutii pentru scaderea efectelor oculare aparute ca urmare a efortului vizual prelungit la calculator.

Consultul oftalmologic include istoricul pacientului (simptomele experimentate, afectiuni generale, tratamente medicamentoase sau factori ambientali care pot contribui la acest sindrom), determinarea acuitatii vizuale, determinarea refractiei oculare(cu sau fara cicloplegie in functie de varsta pacientului), determinarea presiunii intraoculare si examenul fundului de ochi, teste pentru diagnosticul sindromului de ochi uscat (test Schirmer – evalueaza secretia lacrimala dpdv cantitativ, testul de rupere a filmului lacrimal – evalueaza secretia lacrimala dpdv calitativ).

Cum poate fi prevenit sindromul de oboseala la calculator

Solutiile care pot fi aplicate pentru preventia sau tratamentul acestui sindrom sunt variate[8]. Ochelarii cu protectie pentru calculator amelioreaza frecvent simptomele; se folosesc lentile cu filtru antireflex ce elimina reflexiile deranjante de pe suprafata lentilei si imbunatatirea contrastului, filtre Office care filtreaza componenta albastra a radiatiei si imbunatatesc confortul vizual. Pentru persoanele care prezinta vicii de refractie precum astigmatism, hipermetropie, prezbiopie este nevoie de prescriptia adecvata a corectiei optice in functie de distanta la care este pozitionat dispozitivul electronic. Pentru persoanele care nu prezinta vicii de refractie si nu necesita corectie optica se pot prescrie lentile cu filtre de protectie fara dioptrii.

Studii efectuate

Un studiu publicat in 2014 in Revista Espanola de Salud Publica [9] arata ca persoanele care poarta lentile de contact si folosesc computerul prezinta mai frecvent simtome oculare si vizuale cu o prevalenta de 17-95% fata de o prevalenta de 9,9-57,5% la cei care nu poarta lentile de contact si conform aceluiasi studiu cei care poarta lentile de contact prezinta de 4 ori mai frecvent simptome asociate sindromului de ochi uscat. Dintre lentilele de contact se pare ca cele din silicon hidrogel ofera cel mai bun confort.

Imbunatatirea posturii si factorii ergonomici

Pozitie cu spatele drept pe un scaun de birou confortabil, cu inaltime setata astfel incat picioarele sa atinga solul usor.
Ecranul computerului sa fie la 15-20 grade sub nivelul ochilor si sa fie protejat de luminile de pe tavan sau de ferestre fiind nevoie sa scadem iluminatul interior cand folosim computerul pentru ca monitorul sa fie cea mai puternica lumina din incapere.
Display-ul trebuie sa fie relativ mare (desktop computer-ul sa aiba o diagonala de 19 inch) si sa selectam cea mai mare resolutie, contrast – varianta alb-negru este cea mai buna , ajustarea dimensiunii textului pentru a fi confortabil cititului.
Respectarea pauzelor de efort vizual prin indepartarea privirii de pe monitor si privit la o distanta mai mare de 6 metri lucru care relaxeaza musculatura intraoculara (REGULA 20:20:20 – la fiecare 20 minute, pauza de 20 secunde de privit un obiect aflat la o distanta de peste 20 picioare).
Clipitul mai des, cu inchiderea completa a pleoapelor asigurand astfel lubrefierea corecta a intregii suprafete oculare, precum si aportul adecvat de lichide amelioreaza simptomele ochiului uscat.

Sindromul de oboseala vizuala si factorii de mediu

Factorii de mediu, precum temperatura ambientala si umiditatea sunt importanti si trebuie monitorizati pentru controlul acestor simptome; in cazul in care toate aceste masuri nu sunt suficiente pot fi prescrise de catre medicul oftalmolog lacrimi artificiale cu rolul de a lubrefia suprafata oculara si a elimina disconfortul creat de uscaciunea oculara (lacrimile artificiale care nu trebuie confundate cu preparatele vasoconstrictoare care diminueaza roseata dar nu amelioreaza uscaciunea)

Concluzii

In ultimii ani tehnologia a evoluat foarte mult si se pare ca vom fi nevoiti sa folosim device-urile electronice tot mai mult si in conditiile in care laptopurile sau tabletele devin tot mai mici trebuie sa invatam cum sa ne protejam ochii si sa ne dezvoltam obiceiuri sanatoase la folosirea lor. Pentru a preveni aparitia simptomelor de oboseala vizuala la calculator dar si pentru a putea determina si preveni posibilele efecte pe termen lung ale folosirii prelungite a dispozitivelor electronice este nevoie de mai multe studii. De asemenea sa nu uitam ca examenul oftalmologic este obligatoriu si ca anumite simptome oculare ce se intalnesc si in sindromul de oboseala vizuala la calculator pot reprezenta de fapt o afectiune oftalmologica ce poate fi depistata doar de catre medicul specialist.

Pentru ABONAMENTE și CREDITE DE SPECIALITATE click AICI!

Referinte bibliografice:

Ophthalmic Physiol Opt. 2011 Sep;31(5):502-15. Computer vision syndrome: a review of ocular causes and potential treatments.
Rosenfield M;
Arch Ophthalmol. 1995;113(2):155-158 – Effects of Ocular Surface Area and Blink Rate on Tear Dynamics Kazuo Tsubota, MD; Katsu Nakamori, PhD;
Acta Ophthalmol Scand. 2006 Feb;84(1):4-15. Age-related maculopathy and the impact of blue light hazard. Algvere PV¹, Marshall J, Seregard S;
Arch Ophthalmol. 1992 Jan;110(1):99-104.The long-term effects of visible light on the eye. Taylor HR¹, West S, Muñoz B, Rosenthal FS, Bressler SB, Bressler NM;
J Clin Endocrinol Metab. 2005 Mar;90(3):1311-6. Epub 2004 Dec 7. High sensitivity of human melatonin, alertness, thermoregulation, and heart rate to short wavelength light. Cajochen C¹, Münch M, Kobialka S, Kräuchi K, Steiner R, Oelhafen P, Orgül S, Wirz-Justice A;
J Clin Endocrinol Metab. 2003 Sep;88(9):4502-5. High sensitivity of the human circadian melatonin rhythm to resetting by short wavelength light. Lockley SW¹, Brainard GC, Czeisler CA;
Surv Ophthalmol. 2005 May-Jun;50(3):253-62. Computer vision syndrome: a review. Blehm C¹, Vishnu S, Khattak A, Mitra S, Yee RW;
Rev. Esp. Salud Publica vol.88 no.2 Madrid mar.-abr. 2014, Ocular and Visual Alterations in Computer Workers Contact Lens Wearers: Scoping Review.