Sindromul ovarelor polichistice (SOPC) – din perspectiva diabetologului

Sindromul ovarelor polichistice este cauzat de o tulburare hormonală la nivel androgen. Simptomele comune sunt chisturi ovariene, menstre neregulate, hirsutism. 

Sindromul ovarelor polichistice (SOPC) – introducere [1,2,3,4]

Sindromul ovarelor polichistice (SOPC) se caracterizează prin apariția la nivelul ovarului a mai multor chisturi mici, pline cu lichid. Cauza acestei afecțiuni este necunoscută, însă diagnosticarea și tratarea precoce, precum și modificarea stilului de viață, cu scădere ponderală, va îmbunătăți starea de sănătate a pacientei și va duce la creșterea fertilității.

Institutul Național de Sănătate American identifică două criterii pentru diagnosticul de sindrom ovare polichistice:

• caracteristici hiperandrogenice;
• anovulație cronică (manifestată prin tulburări ale ciclului menstrual).

Caracteristicile hiperandrogenice pot fi definite clinic/biochimic prin:

• hirsutism;
• alopecie androgenică;
• acnee.

Conform clasificării Rotterdam din 2003, trebuie să existe cel puțin două din trei criterii, după excluderea altor etiologii, precum:

• sindromul Cushing;
• acromegalie;
• hiperprolactinemie;
• tumori ovariene/adrenale, cauzatoare de hiperandrogenism.

Din punct de vedere morfologic, ovarul polichistic se manifestă prin prezența a 12 foliculi sau prin volumul ovarian de peste 10 ml.

Oligoamenoreea se caracterizează printr-un interval între menstruații de aproximativ 42 de zile.

SOPC a fost definit ca „sindrom XX” și trebuie luată în considerare disfuncția metabolică. Femeile care suferă de SOPC prezintă, în general, rezistență la insulină și alterarea toleranței la glucoză.

Din punct de vedere procentual, aproximativ 30 – 40% dintre aceste femei prezintă alterarea toleranței la glucoză. Un alt aspect esențial este că femeile care suferă de SOPC pot dezvolta mult mai ușor diabet zaharat de tip 2, iar din punct de vedere procentual acest aspect înseamnă 10%.

Se pot asocia și alte afecțiuni, precum bolile cardiovasculare, dar și apneea obstructivă în somn.

Sindromul ovarelor polichistice – patogeneza [1,2,3,4]

Sindromul ovarelor polichistice (SOPC) prezintă și o componentă genetică. S-a constatat că există o transmitere familială, de la mamă la fiică. Femeile cu istoric familial de SOPC, care cresc în greutate, dezvoltă o rezistență accentuată la insulină, devenind astfel clinic manifeste.

Trebuie subliniat că există cazuri de sindrom ovare polichistice în care nu se asociază creșterea în greutate.

Tot din punct de vedere genetic, se poate observa o alterare a receptorului de insulină, ceea ce înseamnă că vor apărea efecte genetice asupra rezistenței la insulină, astfel încât va exista o influență independentă în dezvoltarea SOPC.

Unul dintre factorii principali care contribuie la dezvoltarea de sindrom ovare polichistice este chiar insulina (sau în termeni mai simpli hiperinsulinemia), care va duce la rezistență la insulină.

Insulina prezintă numeroase efecte pleiotrope la nivelul organelor și țesuturilor, dar cel mai pregnant efect este cel de la nivelul ovarelor.

Insulina poate acționa precum un factor de legătură în relație cu hormonul luteinizant (LH), ducând astfel la steroidogeneză tecală și la producție androgenică la nivelul ovarului.

De asemenea, insulina poate afecta dezvoltarea foliculului, survenind astfel tulburări la nivelul ciclului menstrual, dar și anovulație.

Există inclusiv efecte ale insulinei asupra glandelor adrenale, ceea ce va duce la creșterea producției androgenice adrenale, cu supresia producției de SHBG (globulina care leagă hormonii sexuali) de la nivel hepatic.

Un alt efect important al insulinei este întâlnit la nivelul glandei pituitare – de exemplu, se va spori amplitudinea pulsatilă a LH-ului, astfel încât va apărea un efect negativ al LH-ului la nivel ovarian.

Rezistența la insulină și grăsimea viscerală [1,2,3,4]

Din punct de vedere a distribuției heterogene, obezitatea poate fi clasificată în varianta:

• androgenică (sau măr);
• ginoidă (sau pară).

Grăsimea viscerală se asociază frecvent cu rezistența la insulină, dar și cu alte etiologii metabolice, precum diabetul zaharat de tip 2. Legătura dintre SOPC și obezitate este foarte clară, deoarece femeile care suferă de SOPC tind să prezinte o creștere ponderală mai accentuată decât restul populației generale feminine, cu accentuarea manifestărilor clinice precum hirsutismul.

S-a demonstrat că scăderea ponderală la aceste femei va ameliora substanțial manifestările clinice și biochimice. Este suficientă o scădere ponderală de doar 5% din greutatea corporală pentru a se îmbunătăți starea generală a acestor paciente.

SOPC și scăderea ponderală

Există numeroși factori care pot îngreuna scăderea ponderală în caz de SOPC, și anume:

• factorii genetici – pot inhiba abilitatea corpului de a scădea în greutate;
• factorii psihologici – depresia și anxietatea pot influența scăderea ponderală la femeile cu SOPC;
• calitatea somnului – lipsa somnului adecvat va influența ritmul circadian, astfel încât scăderea ponderală va fi mult îngreunată;
• sensibilitatea față de insulină – se știe că rezistența la insulină îngreunează procesul de slăbire;
• rata metabolică – un alt factor care poate duce la scăderea ponderală îngreunată este rata metabolică afectată, care se observă la persoanele cu disfuncție tiroidiană.

Recomandări terapeutice [1,2,3,4]

Conform AES (Androgen Excess Society), se recomandă ca femeile care suferă de SOPC să fie monitorizate printr-un screening precum TTGO (test de toleranță la glucoză), la un interval de 3 ani. AES recomandă terapia cu substanța activă metformină doar dacă este necesar conform rezultatelor TTGO.

În schimb, Asociația Americană de Endocrinologie Clinică recomandă tratamentul cu subtanța activă metformină în toate cazurile de SOPC.

În concluzie, terapia pentru SOPC trebuie să includă o echipă multidisciplinară, formată din:

• ginecolog;
• endocrinolog;
• diabetolog și nutriționist.

Pentru ABONAMENTE și CREDITE DE SPECIALITATE click AICI!

Referințe bibliografice:

1. https://www.healthline.com/health/polycystic-ovary-disease;
2. https://www.cdc.gov/diabetes/basics/pcos.html;
3. https://www.nichd.nih.gov/health/topics/pcos/conditioninfo;
4. https://www.medicalnewstoday.com/articles/265309.

Dr. Oana Pop

Medic specialist diabet zaharat, nutriție și boli metabolice, Oradea