Sinuzita acută (rinosinuzita) – cauze, simptome, tratament, complicații asociate

Sinuzita acută reprezintă inflamația sinusurilor, cavități pline cu aer situate la nivelul feței, care sunt denumite în funcție de oasele în care se află (maxilare, frontale, etmoidale, sfenoidale). La oameni, există patru perechi de sinusuri paranazale. Întrucât pasajele sinusurilor sunt învecinate cu căile nazale, termenul de „rinosinuzită” este frecvent folosit interschimbabil cu termenul de „sinuzită”. Sinuzita acută este un diagnostic destul de frecvent în practica clinică, iar în această formă termenul de „acut” definește prezența simptomelor pe o durată mai mică de 4 săptămâni. Sinuzita recurentă definește peste 4 episoade de sinuzită  acută pe an, cu durată sub 4 săptămâni.

Sinuzita acută (rinosinuzita) – cauze și factori de risc

Infecțiile virale sunt principala cauză pentru sinuzita acută. Există și cazuri în care rinosinuzita se dezvoltă ca urmare a infecțiilor cu diferite bacterii și chiar fungi:

• Infecții virale: rinovirusul, adenovirusul, virusul gripal și virusul paragripal;
• Infecții bacteriene: Streptococcus pneumoniae (38%), Haemophilus influenzae, Moraxella catarrhalis;
• Infecții fungice: specii de Mucor, Rhizopus, Rhizomucor și Aspergillus (acestea par să apară aproape exclusiv la persoane cu sistem imunitar scăzut – cu diabet zaharat necontrolat, HIV pozitiv, care urmează tratament oncologic sau tratament cu corticosteroizi).

De asemenea, există o serie de factori care cresc riscul ca o persoană să dezvolte sinuzită acută sau chiar sinuzită cronică. Cei mai importanți sunt:

• alergiile (rinita alergică);
• fumatul și expunerea pasivă la fumul de țigară, iritanți și diferite toxine vehiculate pe cale aeriană;
• anomalii structurale, cum ar fi deviația de sept nazal, polipii nazali;
• boala de reflux gastroesofagian;
• otita medie;
• disfuncția ciliară (sindromul Kartagener) și fibroza chistică;
• astmul;
• administrarea de acid acetilsalicilic (aspirină) în asociere cu intoleranța la această substanță activă;
• tendința generalizată spre atopie (alergii, afecțiuni dermatologice);
• infecțiile căilor respiratorii superioare duc, deseori, și la sinuzită acută.

Acești factori cresc în special riscul de a dezvolta sinuzită cronică (cu simptome asociate care durează mai mult de 12 săptămâni, fără semne ale unei infecții subiacente). Sinuzita acută este în general autolimitată, se rezolvă de la sine, însă se prezintă cu simptome deranjante. Fără un tratament adecvat, poate evolua spre complicații, în special în funcție de care sunt sinusurile la nivelul cărora are loc procesul inflamator acut. Sinuzita acută cauzată de infecția virală durează în jur de 3-5 zile. În cazul în care simptomele durează mai mult de 7-10 zile, ar trebui suspectată infecția bacteriană, Streptococcus pneumoniae fiind principalul agent patogen implicat.

Sinuzita acută (rinosinuzita) simptome și manifestări clinice

Sinuzita acută (rinosinuzita acută) este un diagnostic clinic. Există un tablou simptomatologic specific bolii, cu trei simptome cardinale care sunt cele mai specifice și sensibile pentru sinuzita acută:

• rinoree (scurgeri nazale purulente);
• obstrucție nazală (nas înfundat);
• senzația de presiune/plenitudine la nivelul feței.

Foarte multe persoane cu sinuzită acută acuză și „dureri de cap”. Cefaleea izolată nu este, însă, un simptom al sinuzitei (cu excepția cazului în care vorbim despre sinuzită sfenoidală care duce la cefalee occipitală și, de obicei, este cronică și nu acută). Senzația de presiune facială este, în schimb, un simptom tipic sinuzitei. Alte simptome asociate cu rinosinuzita pot fi:

• tuse;
• oboseală generalizată;
• hiposmie (diminuarea mirosului) sau anosmie (pierderea temporară a mirosului);
• dureri dentare și de maxilar;
• senzația de plenitudine/presiune auriculară;
• alterarea senzației gustului;
• halenă (respirație urât mirositoare).

La copii, există o ușoară variație în prezentarea clinică a sinuzitei acute. Pe lângă durata de 10 zile, simptomele cardinale și agravarea progresivă a acestora, copiii sunt mult mai susceptibili să aibă și febră. Secrețiile nazale pot fi inițial apoase, iar apoi tind să devină purulente, colorate în galben-verzui. De obicei, o infecție virală a căilor respiratorii superioare precede rinosinuzita acută. De asemenea, simptomele asociate cu sinuzita acută tind să fie mai severe în cazul unei infecții bacteriene: febră ridicată (peste 39°C), scurgeri nazale purulente, senzația de presiune, durere la nivelul feței, care pot dura chiar și până la 3-4 zile din momentul apariției bolii.

Sinuzita acută determină blocarea căilor nazale din cauza tumefierii și acumulării de mucus. În cele din urmă, respirația pe nas devine mai dificilă, acesta fiind înfundat. Copiii, spre exemplu, au tendința de a respira pe gură în acest caz. Scurgerile purulente galben-verzui indică, de cele mai multe ori, o infecție bacteriană. În unele cazuri, durerea iradiază de la sinusuri spre diferite părți ale craniului, cum ar fi fruntea, maxilarul superior, ochii și – mai rar – dinții. Durerea, dar și senzația de înfundare și presiune, tind să se agraveze atunci când persoana cu sinuzită acută se apleacă spre înainte sau se ridică din pat. Simțul mirosului poate chiar să dispară complet.

Tratament sinuzită acută (rinosinuzită)

Tratamentul în caz de sinuzită acută constă fie în administrarea de antibiotice, fie în așteptare și monitorizare, atât timp cât se consideră că nu există risc de complicații. În general, inflamația este autolimitată și se rezolvă de la sine, așadar tratamentul nu este întotdeauna necesar, întrucât sistemul imunitar propriu va lupta împotriva infecției. Există mai multe directive terapeutice în caz de sinuzită acută, iar medicul specialist va alege cea mai eficientă formă de tratament, mai ales pe baza simptomelor asociate și agentului etiologic implicat în sinuzita acută:

• pentru ameliorarea simptomelor, se pot utiliza steroizi nazali, soluții saline de irigare nazală și antihistaminice (doar dacă sinuzita acută are la bază o reacție alergică);
• în cazul infecției fungice, rinosinuzita poate necesita debridare chirurgicală și, bineînțeles, tratament antifungic;
• dacă sinuzita acută este cauzată de o infecție virală, și nu de una bacteriană, terapia pe bază de antivirale nu este recomandată (boala este autolimitată și durează în jur de 3-5 zile); mai mult decât atât, tratamentul cu antibiotice nu are niciun efect – mai degrabă decât a avea un efect terapeutic viabil, are un efect periculos, deoarece crește riscul de a dezvolta fenomenul de rezistență la antibiotice (o problemă actuală de sănătate publică).

Cu toate acestea, există mai multe studii care arată că terapia cu antibiotice nu scurtează în cele din urmă durata simptomelor, și nici nu reduce neapărat riscul de complicații. Cele mai multe cazuri de sinuzită acută se vor rezolva spontan – fără vreun fel de complicații – în aproximativ 7-10 zile (în cazuri mai rare în aproximativ două săptămâni) de la apariția simptomelor. Infecția bacteriană este mai frecventă decât cea virală, ceea ce înseamnă că, de obicei, simptomele vor fi relativ supărătoare și deranjante. Rinosinuzita fungică este o formă rară, dar gravă de sinuzită acută, și necesită investigații suplimentare și tratament de urgență (în general prin debridare).

Sinuzită acută (rinosinuzită) – riscuri și complicații asociate

Sinuzita acută duce rareori la complicații (1 din 1000 de cazuri). Infecția de la nivelul sinusului se poate răspândi la nivelul orbitelor, oaselor feței sau cavităților intracraniene. În aproximativ 80% din cazuri, complicațiile apar la nivelul orbitelor, mai ales pe fondul inflamației sinusurilor etmoidale (etmoidita). Osul etmoid – care separă sinusurile etmoidale de orbite – este subțire și, prin urmare, permite avansarea infecției dintre sinusuri spre orbită. Principalele complicații pot fi următoarele:

• celulita preseptală și orbitală;
• abcesul supebperiostal și orbital;
• tromboza sinusului cavernos;
• hematomul subdural;
• hematomul epidural;
• empiemul subdural;
• meningita.

În cazul infecției fungice, prognosticul asociat este unul mai puțin favorabil. Forma invazivă a infecției se poate răspândi ușor la structurile înconjurătoare. Identificarea precoce a infecției se dovedește a fi vitală pentru a evita eventualele complicații devastatoare.

Resurse bibliografice:

1. Battisti AS, Modi P, Pangia J. Sinusitis. [Updated 2023 Mar 2]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2024 Jan-. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK470383/;
2. DeBoer DL, Kwon E. Acute Sinusitis. [Updated 2023 Aug 7]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2024 Jan-. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK547701/;
3. org [Internet]. Cologne, Germany: Institute for Quality and Efficiency in Health Care (IQWiG); 2006-. Overview: Sinusitis. [Updated 2021 Feb 23]. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK279485/;
4. Sharma GK, Lofgren DH, Hohman MH, et al. Recurrent Acute Rhinosinusitis. [Updated 2024 Feb 12]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2024 Jan-. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK459372/;
5. Patel ZM, Hwang PH. Acute Bacterial Rhinosinusitis. Infections of the Ears, Nose, Throat, and Sinuses. 2018 May 4:133–43. doi: 10.1007/978-3-319-74835-1_11. PMCID: PMC7122468. Link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7122468/.