SOS imunizare: date îngrijorătoare la nivel mondial în privința copiilor

Rezumat:

12,9 milioane de copii de pe glob nu au fost vaccinați în cursul anului 2016, potrivit datelor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și ale Fondului pentru Copii al Națiunilor Unite (UNICEF) privind imunizarea. Acestora li se adaugă un număr estimativ de 6,6 milioane de copii care nu au finalizat anul trecut seria completă de trei doze de vaccin DTP3 (diftero-tetano-pertussis). Totodată, doar 64% dintre copii au fost imunizaţi şi cu a doua doză de vaccin rujeolic. Cifrele sunt cu atât mai îngrijorătoare, cu cât realitatea ultimilor ani a dovedit că boli eradicate în unele regiuni pot reveni oricând, chiar şi în ţările occidentale. Pe de altă parte, populaţia din zonele sărace sau măcinate de conflicte armate este expusă la boli ce ar putea fi prevenite prin vaccin şi exportă aceste boli către zonele dezvoltate. În astfel de condiţii, atingerea ratelor de acoperire vaccinală recomandate de OMS şi imunizarea optimă, inclusiv în ţările cu venituri scăzute sau medii sunt cruciale pentru limitarea răspândirii unor maladii şi prevenirea gravelor consecinţe produse de acestea.

Cuvinte-cheie: vaccin, imunizare, imunizare copii

Abstract:

Worldwide, 12.9 million infants did not receive any vaccination in 2016, according to World Health Organization (WHO) and The United Nations Children’s Fund (UNICEF) immunization assessment. Additionally, an estimated 6.6 million children did not complete the full three doses of DTP3 (diphtheria-tetanus-pertussis) immunization series during the past year. At the same time, only 64% of children were immunized with a second dose of measles vaccine. The figures are the more worrying as the reality of recent years has shown that certain diseases, eradicated in some regions, can break out again even in Western countries at any time. On the other hand, the population from poor or war areas is exposed to serious maladies that could be prevented by vaccination, and exports these maladies to developed areas. Under these circumstances, reaching the WHO recommended vaccination coverage and achieving optimal immunization, including in low or middle income countries, is critical for limiting the spread of certain diseases and preventing their tremendous consequences.

Keywords: vaccination, immunization, children’s immunization

Imunizarea completă cu vaccinul DTP stagnează din 2010

Cei aproape 13 milioane de copii care au fost privaţi de imunizare prin vaccinuri în 2016 au ratat inclusiv prima doză de vaccin DTP3 (difterico-tetano-pertussis), aflându-se într-un mare pericol de a contracta aceste boli cu potențial letal, semnalează OMS şi UNICEF. În plus, alte 6,6 milioane de copii care au primit prima doză de vaccin DTP3 nu au finalizat seria completă de trei doze în 2016. Circa 60% dintre cele 19,5 milioane de copii locuiesc în 10 ţări: Angola, Brazilia, Congo, Etiopia, India, Indonezia, Irak, Nigeria, Pakistan şi Africa de Sud.

Din 2010, procentul care a urmat întreaga serie de imunizare cu DTP a stagnat la 86% (116,5 milioane de copii), fără modificări semnificative în nicio țară sau regiune în ultimul an. Aceasta înseamnă că în continuare rămâne neatinsă ţinta de acoperire vaccinală de 90%, stabilită prin The Global Vaccine Action Plan (GVAP), atrag atenţia cele două organizaţii.

„Majoritatea copiilor care rămân neimunizaţi sunt aceiaşi care nu sunt parte a sistemelor de sănătate”, consideră dr. Jean-Marie Okwo-Bele, director al departamentului de imunizare, din cadrul OMS. „Acești copii, cel mai probabil, nu au beneficiat de niciunul dintre celelalte servicii de sănătate de bază. Dacă vrem să ridicăm rata de acoperire a imunizării la nivel mondial, serviciile de sănătate trebuie să ajungă şi la cei neacoperiţi în prezent”, consideră oficialul OMS.

Conform datelor actuale, 130 dintre cele 194 de state membre ale OMS au realizat și au susținut o acoperire de cel puțin 90% la nivel național pentru vaccinul DTP3. Cu toate acestea, alte 10 milioane de copii din 64 de țări ar trebui vaccinați pentru a atinge targetul de 90% în fiecare ţară.

În 2012, toate cele 194 de state membre OMS au aprobat GVAP și s-au angajat că nimeni nu va rata imunizările vitale, propunându-şi ca obiectiv specific atingerea unei rate naţionale de imunizare de 90% pentru DTP3 până în 2015. Totuşi, obiectivul de 90%, care ar salva multe vieţi, este deocamdată greu realizabil, deoarece 7,3 milioane dintre acești copii trăiesc în regiuni cu o situaţie precară, inclusiv în țări afectate de conflicte armate.

Noi focare şi epidemii de rujeolă în America şi Europa

La nivel global, 85% dintre copii au fost vaccinați cu prima doză de vaccin rujeolic prin serviciile de sănătate publică și 64% cu a doua doză. Astfel, nivelul de acoperire se situează mult sub limita necesară pentru a preîntâmpina apariția de focare şi producerea deceselor. În 2015, peste 134.000 de persoane au decedat din cauza rujeolei, dintre care majoritatea copii cu vârsta mai mică de 5 ani. Ratele reduse de acoperire împiedică totodată atingerea obiectivelor regionale de eliminare a rujeolei. În aceste condiţii, rujeola rămâne o maladie imprevizibilă cu potenţial de a dezvolta oricând noi focare sau epidemii, pretutindeni în lume.

Este de notorietate cazul SUA, unde, deşi în anul 2016 pojarul indigen fusese eradicat, în aprilie 2017 a izbucnit un focar al acestei infecţii în statul american Minnesota. Până la 31 mai 2017, erau consemnate deja 65 de cazuri, apoi numărul îmbolnăvirilor s-a temperat şi s-a oprit la 79. Se presupune că originea focarului, cel mai de amploare din 1990 încoace, s-ar fi aflat în rândul comunităţii somaleze, deoarece din cele 65 de cazuri iniţiale, 55 au fost înregistrate la copii născuţi în SUA din descendenţi somalezi [1].  În această comunitate, rata de acoperire vaccinală a scăzut dramatic în ultimii ani, ajungând în 2014 la numai 35,6%, pentru prima imunizare. Respingerea vaccinării de către membrii comunităţii somaleze, care, înainte de 2008, avea rate de vaccinare de peste 90%, s-ar fi produs pe fondul propagării intense a ideii potrivit căreia vaccinul combinat (anti rujeolă-oreion-rubeolă) ar provoca autism la copii.

Şi Europa s-a confruntat cu focare şi epidemii de rujeolă în 2016, în primul rând ca urmare a acoperirii deficitare a imunizărilor. Începând din ianuarie 2016 până la 10 martie 2017, România raportase către OMS 3.400 de cazuri de rujeolă şi 17 decese. În luna septembrie 2017, cifrele indicau peste 9.100 de îmbolnăviri şi 34 de decese. Şi în alte ţări europene ca Franţa, Belgia, Austria, Germania, Italia, Polonia, Croaţia, Suedia şi Spania au izbucnit numeroase focare de rujeolă. În lunile ianuarie şi februarie 2017, numărul îmbolnăvirilor înregistrate în 10 ţări europene a fost dublu faţă de aceeaşi perioadă a anului 2016. The European Center of Disease Prevention and Control (ECDC) consideră că fenomenul a avut loc pe fondul acumulării unui număr mare de indivizi neimunizaţi. „Este inacceptabil să auzim de copii şi adulţi care mor acolo unde sunt disponibile vaccinuri sigure şi rentabile”, a comentat la rândul său comisarul european pe probleme de sănătate Vytenis Andriukaitis.

Pe de altă parte, implementarea susţinută a programelor de imunizare a generat rezultate foarte bune în alte regiuni ale lumii. În 2017, Bhutan şi Maldive au fost declarate libere de rujeolă după ce nu au mai înregistrat cazuri indigene de ani buni. În Maldive nu s-au mai raportat cazuri de rujeolă din 2009, iar în Bhutan, din 2012. Conform OMS, campaniile de vaccinare organizate în 11 ţări ale Asiei de Sud-Est au prevenit peste 600.000 de decese ce ar fi putut fi produse de rujeolă anul trecut. Aproape 107 milioane de copii din regiune au primit o doză suplimentară de vaccin rujeolic între 2013 și 2016. OMS a stabilit ca termen anul 2020 pentru eliminarea rujeolei în 11 state ale regiunii Asiei de Sud-Est.

Cu toate acestea, la nivel global, rujeola rămâne o cauză principală de deces în rândul copiilor de vârstă mică din ţările în curs de dezvoltare.

Rubeola, rată globală de acoperire sub 50%

152 de țări utilizează vaccinuri împotriva rubeolei, iar acoperirea globală a crescut de la 35% în 2010 la 47% în 2016. Progresele înregistrate sunt însă insuficiente, având în vedere că anual, în lume, se nasc circa 100.000 de copii cu defecte congenitale produse ca urmare a infectării mamei în timpul sarcinii. Sindromul rubeolic congenital poate determina tulburări de auz, defecte cardiace congenitale și orbire, printre alte dizabilități dobândite pentru tot restul vieții. Cele mai multe cazuri de defecte congenitale cauzate de infectarea mamei cu rubeolă sunt consemnate în zona Africii şi în cea a Asiei de Sud-Est, unde acoperirea vaccinală este cea mai scăzută. O singură regiune din lume (America) a reuşit să elimine transmiterea endemică a rubeolei şi a pus capăt sindromului rubeolic congenital.

Vaccinarea împotriva rotavirusului şi pneumoniei

Acoperirea globală a vaccinurilor recomandate după anii 2000 pentru a fi introduse în Programul Naţional de Vaccinare al fiecărei ţări este încă sub 50%. Printre aceste vaccinuri se numără cele împotriva rotavirusului, o boală care provoacă diaree severă în copilărie, și pneumoniei. Introducerea acestor două vaccinuri ar reduce substanțial decesul copiilor sub 5 ani, apreciază OMS. „Multe țări cu venituri medii au rămas în urmă cu introducerea vaccinurilor mai noi și mai scumpe. Adesea, aceste țări nu beneficiază de sprijin extern, iar bugetele lor pentru sănătate sunt insuficiente pentru acoperirea costurilor de achiziţionare a acestor vaccinuri”. Până la finele lui 2016, vaccinul împotriva rotavirusului era introdus în 90 de ţări şi avea o acoperire globală de 25%. La aceeaşi dată, vaccinul antipneumococic era introdus în 134 de state, asigurând o rată de imunizare de 42%. Din toamna acestui an, şi în România se va efectua în mod gratuit vaccinarea antipneumococică. La recomandarea OMS, acest vaccin a fost introdus din 2013 în Programul Național de Vaccinare însă, până în 2017, nu au existat fondurile disponibile pentru introducerea sa efectivă, potrivit Ministerului Sănătăţii.