Stresul, generat de rețelele neuronale aparținând hipocampusului

O echipă de cercetători de la Școala de Medicină a Universității Yale a demonstrat, prin intermediul unui studiu, că tipul conexiunilor neuronale originare din hipocampus este un indicator al stresului resimţit de o persoană. Până în prezent, cu toate că au fost elucidate mecanismele neurobiologice ale reacţiilor la stresul fiziologic, acestea nu explică şi modul de formare şi de percepţie ale stresului subiectiv, adică a experienţei subiective a fiecărui individ în situaţii stresante. Descoperirea unor reţele hipocampale care modulează stresul ar putea avea implicaţii pozitive asupra sănătăţii şi psihopatologiei.

Studiul a fost publicat în jurnalul Nature Communications

Studiul menţionat și publicat în jurnalul Nature Communications a relevat faptul că, în timpul unei situaţii stresante, conexiunea hipocampusului cu o rețea ce include hipotalamusul (cu rol în reglarea stresului fiziologic) anticipează o senzaţie puternică de stres; pe de altă parte, conexiunea cu regiuni ale creierului, precum cortexul prefrontal dorsolateral (cu rol în reglarea emoțiilor), contribuie la perceperea unei senzaţii scăzute de stres.

Aceste rezultate au fost confirmate în urma realizării unei cercetări în care au fost implicați 60 de subiecţi, care au fost rugați să privească un set de imagini generatoare de stres, precum şi imagini relaxante/neutre. În tot acest timp, modificările survenite la nivelul creierului au fost monitorizate cu ajutorul imagisticii prin rezonanţă magnetică nucleară funcţională (fMRI).

Astrocitele se degradează din cauza stresului

Conexiunile depind de tipul stresorului

Conexiunile hipocampale modulatoare ale stresului au fost identificate ca fiind semnificativ diferite în timpul imaginilor cu factor de stres faţă de cele din timpul imaginilor neutre. „Această diferență ar fi putut proveni din faptul că hipocampusul are o conexiune mai mare sau mai mică în funcţie de tipul stresorului”, explică autorii studiului.

În ceea ce priveşte percepţia subiecţilor, aceştia au spus că s-au simţit mai puţin stresaţi în urma imaginilor văzute atunci când conexiunile neuronale dintre hipocampus şi cortexul frontal erau puternice. În schimb, când rețeaua neuronală dintre hipocampus și hipotalamus a fost mai activă, participanţii la studiu au relatat că s-au simţit mai stresați.

Importanța hipocampusului

Hipocampusul, o regiune a creierului cu rol vital, este implicat în învățare, memorie și reglarea emoțiilor. Sensibilitatea sa în cazul expunerii la stres este cunoscută şi studiată de mai mult timp la o serie de specii.

„Dovezi convergente sugerează că hipocampusul, cunoscut ca având rol în reducerea eliberării de glucocorticoide prin inhibarea hipotalamusului, poate contribui, de asemenea, la senzația de stres. (…) La oameni, volumul hipocampusului este asociat cu gradul de stres pe parcusul vieții, perturbările emoționale, reactivitatea la stresul cardiovascular și vulnerabilitatea faţă de stresul perceput”, notează cercetătorii. Din punct de vedere cognitiv, sistemul hipocampal poate contribui la percepţia subiectivă a stresului, prin susținerea regăsirii memoriei (experienţelor anterioare legate de stres – n.red)., fapt care poate augmenta sau diminua răspunsurile acute la stres, conform aceleiaşi surse.

Implicațiile studiului

Descoperirea acestor rețele de conexiuni cu punct de plecare din hipocampus oferă o nouă perspectivă asupra mecanismelor neurobiologice şi componentelor implicate în răspunsul la stresul subiectiv. Din punct de vedere terapeutic, descoperirile făcute ar putea permite conceperea unor intervenţii precum intensificarea conexiunilor de la hipocampus la cortexul frontal sau atenuarea semnalelor către centrii stresului fiziologic.

Tulburarea de stres posttraumatic

După cum subliniază autorii studiului, întrucât un nivel crescut al stresului subiectiv este asociat cu consecințe negative asupra sănătății, creșterea conștientizării acestor trăiri reprezintă o cale de reglare a emoțiilor și de reducere a stresului. Pe de altă parte, noile constatări sugerează că rețelele cerebrale legate de memorie pot fi valorificate pentru a genera un răspuns emoțional mai rezistent la stres.

Bibliografie:

E. V. Goldfarb et al. – Hippocampal seed connectome-based modeling predicts the feeling of stress, 27 May 2020, Nature Communications;
B. Hathaway -Yale researchers find where stress lives, May 27, 2020, Yale News.