Studiile de cohortă, factor-cheie în investigarea bolilor

Studiile de cohortă reprezintă un tip de cercetare medicală care se utilizează pentru a investiga cauzele unei boli și pentru a stabili legătura dintre factorii de risc și efectele acestora asupra stării de sănătate a pacientului. Pe parcursul unui studiu de cohortă, cercetătorii urmăresc un grup de pacienți pe o perioadă îndelungată de timp. Metoda de cercetare utilizată în timpul unui astfel de studiu se numeşte risc relativ, iar oamenii de ştiinţă folosesc două tipuri de studiu de cohortă, prospectiv şi retrospectiv.

Studiile de cohortă – tipuri

Studiul de cohortă poate fi de două tipuri, prospectiv şi retrospectiv. În cazul unui studiu de cohortă prospectiv, oamenii de ştiinţă identifică persoane expuse sau nu la anumiţi factori de risc, pe care le monitorizează în vederea obţinerii unor rezultate legate de starea lor de sănătate. Un studiu de cohortă prospectiv începe în prezent și se continuă. Studiul de cohortă retrospectiv implică pacienţi care suferă de o anumită boală, însă informațiile sunt culese din trecutul medical al pacienților, astfel încât să fie detectați factorii de risc care au condus la apariţia bolii.

Tipuri de cercetări realizate în timpul unui studiu de cohortă

Cercetările realizate în timpul unui studiu de cohortă pot fi experimentale sau observaţionale. Cercetările experimentale implică un proces controlat prin care fiecare participant la un studiu clinic este expus la un anumit tip de intervenție, precum administrarea unui medicament. În astfel de situaţii, există şi un grup de control, care nu este însă supus niciunei intervenţii. Rezultatele provin practic din urmărirea efectelor intervenției respective pentru o perioadă stabilită de timp.

În cazul cercetărilor observaționale, participanţii nu sunt supuşi intervenţiilor. Cercetătorii observă pur și simplu expunerea și rezultatele participanților pe o perioadă determinată de timp, în încercarea de a identifica potențiali factori care ar putea afecta starea de sănătate.

Studiile de cohortă – obiective

Studiul de cohortă are ca scop îmbogăţirea cunoștințelor și dezvoltarea practicii medicale, prin înțelegerea mai bună a factorilor de risc care influenţează apariţia anumitor boli. Participanții la studiile de cohortă sunt grupați pe baza unei caracteristici comune – cum ar fi aceeași zonă geografică, aceeași ocupație, același diagnostic.

Atunci când cercetătorii verifică împreună cu pacienții rezultatele unui studiu de cohortă, cei din urmă îşi pot studia comportamentele și rezultatele cu privire la starea de sănătate. De exemplu, un studiu ar putea implica două cohorte (grupuri): unul în care participanţii fumează, şi altul în care acest viciu este inexistent. Deoarece datele sunt colectate în timp, cercetătorii pot înţelege mai bine legătura dintre un comportament – în acest caz fumatul – și un anumit rezultat (cum ar fi cancerul pulmonar).

Studiile de cohortă – avantaje

Studiul de cohortă îi ajută pe oamenii de ştiinţă să urmărească modalitatea în care evoluează o boală, să calculeze rata de incidenţă, riscul la care este supus pacientul etc.

Alte avantaje includ:

dimensiunea studiului – studiile de cohortă implică mulți participanți şi oferă cercetătorilor concluzii pertinente;
cronologia – deoarece urmăresc evoluția bolilor în timp, studiile de cohortă pot fi, de asemenea, utile în stabilirea cronologiei stării de sănătate și pot determina dacă comportamentele pacienţilor reprezintă factori de risc care contribuie la apariţia bolii;
rezultatele multiple – studiile de cohortă permit cercetătorilor să observe și să urmărească rezultatele multiple ale aceleiași intervenţii. De exemplu, dacă un studiu de cohortă urmărește un grup de persoane supuse chimioterapiei, cercetătorii pot studia incidența stărilor de greaţă şi a erupțiilor cutanate la pacienți. În acest caz, există o singură expunere (chimioterapia) și rezultate multiple (greață și erupții cutanate);
acuratețea – cercetătorii realizează studiile de cohortă cu mare atenţie.

Studiile de cohortă – dezavantaje

Dezavantajele unui studiu de cohortă includ:

perioada de timp – studiile de cohortă pot dura chiar zeci de ani de zile, ceea ce înseamnă costuri ridicate pentru realizarea acestora;
retragerea participanţilor – dat fiind angajamentul îndelungat necesar pentru a face parte dintr-un studiu de cohortă, oamenii de ştiinţă se confruntă adesea cu pacienţi care renunţă la participare;
modificarea comportamentului – participanții își pot modifica comportamentul în timpul studiului, ceea ce ar putea modifica rezultatele cercetării.

Surse: medicalnewstoday.com; verywellhealth.com; ncbi.nlm.nih.gov