Suplimentele cu vitamine la copii

Rezumat:

În ultimii 50 ani s-a observat că utilizarea suplimentelor cu vitamine la adulți și copii a crescut. Organizații cum ar fi American Academy of Pediatrics și American Dietetic Association susțin că, în cazul copiilor sănătoși, alimentația este cea mai bună sursă de vitamine și minerale. De aceea, copiii trebuie să beneficieze de o alimentație variată care să conțină toți nutrienții necesari, cum ar fi lapte și derivate din lapte (brânză degresată, iaurt), fructe și legume, carne, pește, ouă, cereale. Copiii care primesc zilnic cel puțin 500 ml de formulă de lapte adaptată au asigurat necesarul de vitamine și minerale, iar în cazul copiilor peste 6 luni se recomandă introducerea adecvată a alimentelor solide (preparate acasă) pentru a asigura cea mai bună sursă de vitamine și minerale. Principalele categorii de copii care ar trebui sa primească suplimente cu vitamine și minerale sunt cei care primesc mese reduse sau neregulate, copiii cu anumit boli cronice, cei cu diete restrictive. Cele mai importante vitamine și minerale necesare copiilor sunt vitaminele A, B (din grupul de vitamine B), C, D, calciul și fierul. Toate acestea au un rol important în creșterea și dezvoltarea corporală normale și în dezvoltarea cerebrală, hormonală și imunitară a copilului în primii ani de viață.

Cuvinte-cheie: suplimente cu vitamine, minerale, copii

Abstract:

Over the 50 years it has been noticed that the usage of vitamins and minerals in children and adult diet has increased. Many professional organizations, such as the American Academy of Pediatrics and the American Dietetic Association, state that, in healthy children, diet is the best source of vitamins and minerals. That is why children must receive a varied diet that include all nutrient categories like milk and derivatives (low fat cheese, yogurt), fruits and vegetables, meat, fish, eggs, cereals. It is considered that children who eat more than 500 ml of baby formula per day receive the necessary amount of vitamin and minerals needed, and for babies over 6 months of age it is recommended to properly introduce solid foods (homemade) in order to assure the best vitamin and mineral intake. The main children categories that should receive vitamin supplements are those with irregular or poor meals, with some chronic medical conditions, restrictive diets, etc. The top vitamins and minerals that are really necessary for children in their first years of life are vitamins A, B (group B of vitamins), C, D, calcium and iron. All of these have an important role in normal growth and development of body, brain, hormones and immune system.

Keywords: vitamins for children, minerals, children

Intoducere

În ultimii ani, suplimentarea dietei copiilor cu vitamine a devenit mai frecventă, fie din dorința părinților de a le întări imunitatea (mai ales în perioada de iarnă), fie în cazul în care respectivul copil nu are poftă de mâncare.

Necesarul de vitamine al unui copil poate fi satisfăcut printr-o dietă care conține în mod echilibrat toate grupele de alimente, și anume: lapte și produse derivate (brânză, iaurt de preferat cu conținut redus de grăsimi pentru copiii sub 3 ani), fructe și legume proaspete, în special cele colorate sau cu frunze verzi, carne de pui, de pește, ouă, cereale (9). Cea mai bună metodă de preparare a mâncării sugarului și copilului este în casă și nu se recomandă o dietă bazată pe alimente semipreparate, procesate, de tip fast-food.

Categorii de copii la care este indicată suplimentarea cu vitamine

• Cei care nu mănâncă suficient sau care sunt foarte mofturoși la masă;
• Cei care refuză sau nu primesc în mod regulat alimente proaspete (fructe și legume);
• Copiii care au o dietă bazată pe alimente semipreparate, procesate sau de tip fast-food;
• Copiii care consumă regulat băuturi carbogazoase – acestea reduc absorbția vitaminelor si mineralelor;
• Copiii a căror alimentație este de tip vegan, raw-vegan sau alt tip de dietă restrictiv (de exemplu, fără lapte sau produse derivate din lapte);
• Copiii cu afecțiuni cronice cum ar fi astm bronșic, boli cronice digestive (boala celiacă, intoleranța la lactoză etc) (3).

Din multitudinea de vitamine și minerale, unele sunt într-adevăr esențiale pentru creșterea și dezvoltarea normală a copilului de la o vârstă fragedă, iar acestea sunt: vitamina A, grupul de vitamine B (B2, B3, B6, B12), vitamina C, vitamina D, calciu şi fier (1, 2).

Vitamina A

Roluri

• stimularea creșterii;
• repararea țesuturilor și oaselor;
• dezvoltarea normală a organelor (piele, ficat, ochi, plămâni, rinichi);
• imunitate – participă la sinteza imunoglobulinelor și contribuie la apărarea specifică a membranelor și mucoaselor.

Denumirea cuprinde un grup de substanțe liposolubile, și anume retinoizii – retinol, retinal și retinil esterii 1-3.

În dietă se întâlnesc două forme de vitamina A:

• retinolul și forma esterificată retinil-ester – provin din surse animale – lapte, carne de peşte, organe și ficat;
• provitaminele A – beta-croten (cea mai importantă formă, alfa-caroten, beta-criptoxantina).

Aceste forme sunt convertite intracelular în formele active ale vitaminei A care pot fi utilizate în continuare de către organism. Alți carotenoizi care se pot găsi în alimentație sunt: licopenul, luteina, zeaxantinele, dar acestea nu sunt convertite în vitamina A.

Vitamina A este stocată în ficat sub formă de retinil-esteri – dozarea plasmatică are anumite limitări în aprecierea exactă a resurselor intrahepatice, dar este cea mai utilă în practică pentru diagnosticarea unui deficit de vitamina A.

Doza recomandată se exprimă în retinol activity equivalents (RAE) = cantitatea în mcg de carotenoizi necesară pentru obținerea a 1 mcg de retinol fiziologic activ (12 mcg beta-caroten, 24 mcg alfa-caroten sau betacriptoxantină).

Doza necesară de vitamina A la copii variază în funcție de vârstă de la 400 mcg RAE în primele 6 luni la 500 mcg RAE până la varsta de 1 an, apoi scade la 300-400 mcg RAE până la adolescență.

Convertirea la UI face ca 900 mcg RAE să corespundă la 3000 UI retinol, 6000-18000 UI beta-caroten, 36000 betacriptoxantină.

Deficitul de vitamina A – este rar în zilele noastre. Poate duce la diaree cronică, xeroftalmie (reducerea vederii nocturne sau la lumină slabă), crește riscul de infecții, scade troficitatea pielii și mucoaselor cu apariția de iritații, dermite cronice, descuamare accentuată.

Sursele cele mai bogate de vitamina A sunt cartofii dulci, ficatul de vită, spanacul, morcovii, dovleacul, urmate de mango, fasole neagră boabe, broccoli, piersici, pește, ouă, lapte, cereale sau alte tipuri de carne.

Suplimentarea cu vitamina A nu este necesară în primele luni de viață la copiii născuți la termen și alăptați și nici în cazul copiilor diversificați corect după vârsta de 6 luni și care primesc în continuare o dietă echilibrată. Administrarea suplimentară de vitamina A trebuie făcută cu atenție pentru a nu crește riscul de hipervitaminoză A caracterizată prin oboseală, amețeli, creșterea presiunii intracraniene (pseudotumor cerebri), greață, dureri articulare și osoase, afectarea cronică hepatică, iar în cazul gravidelor poate duce la afectarea fătului cu apariția de malformații oculare, craniene, pulmonare sau cardiace (8).

Vitamina C

Vitamina C (acidul L-ascorbic) este o vitamină hidrosolubilă care nu poate fi sintetizată în organismul uman.

Roluri:

• sinteza colagenului, L-carnitinei, neurotransmițătorilor;
• vindecarea leziunilor;
• antioxidant – ajută și la regenerarea altor oxidanți cum ar fi alfa-tocoferolul (vitamina E);
• reduce efectul radicalilor liberi formați în urma metabolismului;
• imunitate;
• îmbunătățește absorbția fierului obținut din surse vegetale.

Necesarul de vitamina C:

• 0-6 luni – 40 mg;
• 7-12 luni – 50 mg;
• 1-3 ani – 15 mg;
• 4-8 ani – 25 mg;
• Peste 9 ani – 45 mg.

Aproximativ 70-90% din necesarul zilnic de vitamina C este absorbit prin ingerarea a 30-180 mg/zi. Dacă această doză este depășită, rata de absorbție scade la 50%, iar vitamina C nemetabolizată este excretată prin urină.

Surse de vitamina C: ardei gras roșu, citrice, roșii, cartofi, kiwi, broccoli, fructe de pădure, varză de Bruxelles.

Vitamina C este termosensibilă și stocarea prelungită a alimentelor sau prepararea lor termică reduce cantitatea de vitamina C din alimente, de aceea este mai indicată uneori prepararea la abur sau microunde pentru legumele bogate în această vitamină. Totuși, în majoritatea cazurilor, sursele de vitamina C sunt consumate în stare crudă.

Deficitul de vitamina C:

• rar întâlnit în prezent;
• duce după o perioadă de timp la apariția scorbutului (în funcție de aportul de vitamina C anterior sau de resursele din depozite).

Simptomatologia include oboseală, inflamație gingivală, echimoze, purpură, dureri articulare, vindecarea lentă a leziunilor cutanate, hipercheratoză, căderea părului, afectarea cronică a danturii, anemie feriprivă secundară malabsorbției fierului.

Categorii cărora le este indicată suplimentarea cu vitamina C:

• sugarilor hrăniți exclusiv cu lapte de vacă fiert (acesta are un conținut redus de vitamina C și prin fierbere se pierde);
• copiilor mofturoși sau care nu consumă alimente proaspete;
• copiilor cu boli cronice sau hemodializați;
• copiilor cu mame care au abuzat de substanțe interzise perioada sarcinii.

Hipervitaminoza C

Vitamina C are toxicitate redusă și s-a speculat că ar crește riscul de absorbție în exces a fierului, reducerea vitaminei B12 și a cuprului; acestea nu au fost susținute ulterior de studii concrete. În anumite condiții (in vitro), vitamina C poate acționa ca pro-oxidant cu afectarea ADN-ului și a cromozomilor și apariția anumitor tipuri de cancere, dar nu au fost susținute sau evidențiate de studii ulterioare (9).