Suplimentele nutritive si rolul lor in perioada sarcinii

Perioada sarcinii necesita un consum ridicat atat de energie, cat si de substante nutritive pentru formarea organismului fetal si pentru modificarile organelor materne (uter, placenta, glande mamare etc.). Aportul alimentar este reglat in functie de necesitatile organismului prin senzatia de foame. In articolul de fata vom prezenta cele mai importante suplimente nutritive care trebuie sa completeze regimul alimentar.

Calciul si vitamina D in perioada sarcinii

Femeile insarcinate au nevoie de un aport sporit de calciu si vitamina D pentru a-si mentine integritatea oaselor si, in acelasi timp, pentru a asigura dezvoltarea normala a scheletului fatului. Aportul zilnic recomandat in timpul sarcinii este de 1200-1500 mg calciu si 5,0 µg sau 200 UI de vitamina D. Studiile actuale indica faptul ca necesarul zilnic de calciu in randul persoanelor aflate la varsta procrearii este inferior aportului recomandat. Anumite grupuri risca dezavantajul unui aport scazut de calciu, in special femeile defavorizate si din anumite grupuri sociale, adolescentele insarcinate si vegetarienele.

Desi semnele carentei de vitamina D nu se manifesta in general, exista anumite categorii care prezinta acest risc, cum ar fi:

persoanele care nu consuma lapte lichid, lapte praf, margarina;
ele care din cauza vestimentatiei obligatorii reduc expunerea pielii la razele solare;
persoanele care traiesc in emisfera nordica si nu se bucura de prea multe ore de soare in timpul lunilor de iarna si cele care sunt obligate sa-si desfasoare cea mai mare parte a timpului in interior.

Ghidul canadian al alimentelor (1997) recomanda femeilor insarcinate sa manance in fiecare zi 3 sau 4 portii de produse lactate, ca si sursa de calciu şi vitamina D. Produsele lactate sunt sursele alimentare cele mai concentrate in calciu asimilabil si vitamina D continuta de laptele lichid, in special faciliteaza absorbtia calciului. Desi obiceiurile alimentare ofera un aport insuficient de calciu sau vitamina D, iar expunerea la soare este limitata, se recomanda sa ajutam aceste surse de suplimenti printr-un regim alimentar.

Fierul in perioada sarcinii

Concentratia de fier are o influenta importanta in timpul sarcinii, atat pentru mama, cat si pentru fat. Aportul zilnic recomandat pentru femeile intre 19 si 49 de ani este de 13 mg in timpul primului trimestru de sarcina, de 18 mg in timpul celui de-al doilea si de 23 mg in ultimul trimestru. Aporul recomandat in timpul ultimelor doua trimestre de sarcina tine cont nu doar de riscul rezervelor scazute de fier, ci si de faptul ca sursele alimentare de fier pot sa nu fie suficiente pentru cantitatea recomandata. In cadrul unui grup de studiu canadian medical periodic, (realizat in urma faptului ca studiile actuale nu erau concludente in ceea ce priveste recomandarea sau nerecomandarea administrarii sistematice a suplimentelor de fier la toate femeile insarcinate), Comitetul de Revizie Stiintifica al Grupului de Studiu si Institutul de Medicina (IOM) din SUA au recomandat ca toate femeile insarcinate sa primeasca un aport zilnic de fier pentru a atinge doza din al doilea si al treilea trimestru de sarcina, constienti fiind ca un numar mare dintre ele au rezerve de fier insuficiente pentru a raspunde nevoilor din timpul sarcinii.

Acidul folic

Studiile clinice au demonstrat clar ca suplimentarea cu acid folic la inceputul sarcinii poate reduce riscul anomaliei de tub neural la fat. Malformatiile mai pot fi reprezentate de: spina bifida, anencefalia si encefalocelul. Este general recunoscut ca toate femeile care isi planifica sarcina si cele la debutul acesteia trebuie sa aiba un consum zilnic de 0,6 mg folat. Femeile care isi planifica sarcina pot incepe prin a lua un supliment zilnic de 0,4 mg acid folic inainte de debutul sarcinii, urmand ca in primele saptamani de sarcina sa adopte o alimentatie sanatoasa si sa consume produse bogate in folati.

Acizii grasi esentiali

Este important ca gravidele sa includa in dieta zilnica o cantitate suficienta de acizi grasi esentiali (AGE), acid linoleic si acid alfa-linoleic pentru a asigura o buna dezvoltare nervoasa si vizuala a fatului. Aportul nutritional recomandat de AGE trebuie sa creasca in timpul sarcinii pentru a asigura cresterea corespunzatoare a fatului. Femeile insarcinate trebuie incurajate sa creasca consumul de AGE pentru a atinge aportul recomandat, sa includa in alimentatia zilnica surse bogate de AGE, cum ar fi uleiul de soia si de canola, produse pe baza de soia, margarina non-hidrogenata.

Concluzii

Adoptarea unor bune obiceiuri alimentare constituie cel mai bun mod de a invata nevoile nutritionale in toate etapele vietii si intelegerea lor in timpul sarcinii. Daca suspectam un aport nutritional inadecvat, o suplimentare cu vitamine sau minerale ar putea completa necesarul zilnic. Astfel, putem obtine cantitatea recomandata. Femeile care iau suplimente cu multivitamine si multiminerale sunt sfatuite sa se limiteze la un singur comprimat pe zi, pentru a nu depasi doza maxima zilnica de 10.000 UI de vitamina A. Este cunoscut faptul ca supraconsumul de vitamina A (retinol) creste riscul malformatiilor congenitale.

Bibliografie:

1. British Columbia Medical Association, Manual of Nutritional Care, 4th Ed., Vancouver, British Columbia’s Dieticians’ and Nutritionists’ Association, 1992, p. 1, 3-6;
2. British Columbia, Ministry of Health, Baby’s best chance: Instructional Guide, Victoria, 1987, p. 110-112, 261-263;
3. Edmonton Board of Health, Health for 2: Mother and Child, Edmonton, chez l’auteur, 1993, p. 26-27;
4. Enkin M., Keirse J. N. C., Renefrew M., Neilson J., A guide to Effective;
5. Care in Pregnancy and Childbirth, 2nd Ed., Toronto, Oxford University Press, 1995;
6. Falcon L., Piperno L., Séguin P., Manuel de nutrition clinique, Corporation professionnelle des diététistes du Québec, 1998;
7. Feig D. S., et Naylor C. D., Eating for two: are guidelines for weight gain during pregnancy too liberal? Lancet, vol. 351, no. 9108 (1998), p. 1054-1055;
8. Groupe de travail canadien sur l’examen medical periodique, Periodic health examination, update: 3. Primary and secondary prevention of neural tube defects, 3 mise à jour, Journal de l’Association médicale canadienne/Canadian Medical Association Journal, vol. 147 (1992), p. 435-443.