Supravegherea sănătăţii ochilor la locul de muncă

Rezumat:

Convingerea unei mai bune calităţi a vieţii şi accesul la cunoaştere ne determină să folosim din ce în ce mai mult tehnologia modernă: smartphone-uri, iPad-uri, cinematografia 3D, microscopia electronică, aparatele pentru tichetele de transport, GPS-urile pentru automobile, computerele şi monitoarele, afişajele, bibliotecile electronice, utilajele şi uneltele industriale cu display-uri. Tehnologia este însă folosită în mod diferit de tineri, dar şi de vârstnici. Articolul relevă aspecte ale consilierii oferite de specialistul în medicina muncii pentru lucrători şi angajatori spre a preveni respingerea dispozitivului electronic cu consecinţe comerciale la nivelul producătorilor, dar mai ales de a realiza profilaxia disconfortului vizual şi fizic urmat de diminuarea atenţiei cu apariţia greşelilor şi încetinirea ritmului de lucru, scăderea productivităţii şi creşterea incidentelor şi a patologiei la locul de muncă.

Cuvinte-cheie: medicina muncii, ergoftalmologie, profilaxie

Abstract:

The conviction of a better quality of life and access to knowledge leads us to increasingly use modern technology: smart phones, iPads, 3D cinema, electronic microscopy, ticket vending machines, GPS navigation, computers and monitors, displays, electronic libraries, industrial display machines and tools. Technology is used differently by young people and also by the elderly. The article highlights some faces of the advice offered by the occupational medicine doctor for workers and employers to prevent rejection of the device with commercial consequences for the producers, but especially to achieve the visual and physical discomfort prevention, followed by the decreasing of attention with the occurrence of mistakes and slowing of work, by the decreasing of the productivity and increasing the incidents and the work-related illnesses.

Keywords: occupational medicine, ergophalmology, prophyilaxis

Introducere

Vederea este foarte importantă în viaţa de zi cu zi, în viaţa profesională, dar tulburările de vedere sunt extrem de frecvente şi nu sunt simplu de corectat; trebuie să luăm în considerare caracteristicile vizuale individuale în vederea celei mai bune adaptări şi amenajări a locului de muncă, cu respectarea principiilor ergonomice. Testele clasice sunt înlocuite treptat de tehnologia medicală informatizată (ex. ergovision [1]) care permit adaptarea unei strategii de supraveghere cu teste originale, ce investighează funcţia vizuală în perspectiva limitelor adaptive (orbire, contraste, oboseală vizuală, acuitate dinamică etc.); încă de la început subliniem că niciun aparat nu poate înlocui examinarea efectuată de un specialist în oftalmologie. Studiul vederii este complex deoarece integrează cunoştinţe de anatomie, fiziologie, optică, medicină, ergonomie, informatică şi procesarea informaţiei.

Analizatorul vizual este un sistem unitar funcţional care cuprinde:

1. segmentul periferic sau receptor (globul ocular cu stratul fibros/scleră + cornee, stratul vascular/uvee – iris, corpul ciliar şi coroida, stratul nervos/retina);
2. cristalinul şi corpul vitros conţinut în globul ocular;
3. anexele – pleoape (mucoasa conjunctivală, aparatul lacrimal, muşchii motori ai globului ocular, cavitatea orbitară), care primeşte excitaţiile exterioare;
4. un segment de conducere, căile nervoase (nervul optic, chiasma, bandeletele optice, radiaţiile optice Graţiolet), care conduc influxul către scoarţa cerebrală;
5. segment central-cerebral (lob occipital aria 17 Broadmann), unde excitaţia este transformată în senzaţie vizuală, câmpul 18 cu rol motor şi câmpul 19 cu funcţie viziognozică.

Riscul oftalmologic profesional

Prin funcţionarea acestui adevărat sistem cibernetic biologic care transformă lumina în senzaţie luminoasă (lumină, culoare şi formă) se asigură aproximativ 80% din informaţiile obţinute de individ, de unde şi rolul deosebit de important al acestui analizator în contextul mecanizării şi automatizării, informatizării activităţilor profesionale care ridică profilaxia bolilor profesionale ale analizatorului vizual (caseta 1 – lista de boli profesionale cu declarare obligatorie conform HG 955/2010 ce modifică şi completează HG 1425/2006) între priorităţile specialiştilor în medicina muncii.

Caseta 1

• Conjunctivite (alergeni şi iritanți profesionali, radiaţii infraroşii, radiaţii ionizante, virusuri, bacterii)
• Cheratite (acid clorhidric, acid fluorhidric, amoniac, arsen şi compuşi, benzochinone, cianamida calcică, clor, creozot, crezoli, dioxid de sulf, etilen-oxid (oxid de etilenă), fenoli (fenol, pirocatechină, pirogalol, rezorcină, formiat de metil, hidrochinonă, hidrogen sulfurat, piridine, quinoleina, alergeni şi iritanţi profesionali, radiaţii infraroşii, radiaţii ionizante, radiaţii ultraviolete, seleniu, silicat de metil, Streptococcus suis, sulfură de carbon, virusuri şi altele)
• Cataractă (dinitrocrezol, dinitrofenol), etilen-oxid (oxid de etilenă), lasere, microunde, naftalină, radiaţii infraroşii, radiaţii ionizante, trinitrotoluen)
• Nistagmus (iluminat inadecvat în mine)
• Astenopie acomodativă (suprasolicitări vizuale, în special în condiții de iluminat nefiziologice cantitativ şi calitativ)
• Nevrită optică (alcool alilic, alcool metilic – metanol, arsen şi compuşi, hidrocarburi alifatice halogenate, mercur, naftalină, nitro- şi aminoderivaţi aromatici, piridine, sulfură de carbon, taliu)
• Ambliopie (bromură de metil – monobrommetan)
• Diplopie (carbamaţi heterociclici anticolinesterazici)
• Amauroză (clorură de metil – monoclormetan, compuși organofosforici, fosfaţi, pirofosfaţi, tiofosfaţi, fosforamide, hidrogen fosforat, fosfină, trihidrură de fosfor, monoxid de carbon, sulfură de carbon, taliu)
• Uveită, endoftalmie (streptococ şi altele)

Suprasolicitarea oculară/vizuală corelată lucrului la videoterminale sau în faţa display-urilor de comandă, indicatoarelor electronice, semnalizatoarelor prezente în aproape toate locurile de muncă moderne reprezintă o provocare pentru medicii de medicina muncii şi ergoftalmologi în ceea ce privește investigarea oboselii vizuale [2], mai ales la lucrătorii vârstnici la care se manifestă presbiopia/prebiţia sau opacifierea cristalinului (debut cataractă); reabilitarea profesională a lucrătorilor cu acuitatea vizuală pierdută – cecitate/orbire pentru unele activităţi profesionale, reglementată în legislaţie (angajatorii sunt stimulaţi prin facilităţi fiscale să angajeze lucrători nevăzători la locuri de muncă cu design ergonomic şi în activităţi profesionale cu sarcină de muncă adaptată individual), necesită colaborarea pentru consilierea lucrătorului şi angajatorului a specialiştilor oftalmologi, de medicina muncii, psihologie, ergonomie; nu în ultimul rând starea sistemului imunitar din unele boli autoimune sau boli sistemice cu creştere a frecvenței HLA-B 8/DR W3 [3] (sarcoidoză, boala Graves, miastenia gravis, dermatită herpetiformă) poate afecta porţiunea externă a ochiului sau amprentează evoluţia unor leziuni post agresiune fizică sau chimică prin modificarea răspunsului inflamator (bifazic: faza reflexă neurogenă şi faza umorală mediată de prostaglandine).

Practic, în lipsa unei protecţii adecvate şi a unei profilaxii adaptate mecanismului de acțiune a factorilor de risc (caseta 2) fizici, chimici, biologici, după caz, analizatorul vizual poate fi afectat atât de agresiuni externe locale primare (corpi străini superficiali sau perforanţi, substanţe chimice acide sau bazice, radiaţii ionizante sau electromagnetice – laser, infraroşii, ultraviolete, luminoase) cât şi de substanţe toxice sistemice (metilmercur, metanol, sulfură de carbon, pesticide organofosforice, monoxid şi bioxid de carbon, benzen, hexan, disulfit de carbon, plumb, taliu, tricloretilen, trinitrotoluen, dinitrofenol, arsenic, etambutol) necesitând intervenţii chirurgicale complexe sau terapii medicamentoase (corticoizi locali şi generali, chimioterapie antimicrobiană – antibiotice, beta-blocante, simpatomimetice, anticolinesterazice, simpatoplegice, parasimpaticomimetice, midriatice cicloplegice, substanţe parasimpaticomimetice, simpaticomimetice ş.a.).

Caseta 2 – extras din fişa de identificare a factorilor de risc profesional care induc risc ocular/vizual

• Risc de: infectare □/electrocutare □/înaltă tensiune □/tensiune joasă, medie □/înecare □ /asfixiere □/ blocare □/microtraumatisme repetate □/lovire □/muşcătură □/zgâriere □/ strivire □/tăiere □/înţepare □/împuşcare □/ardere □/opărire □/degerare □/mişcări repetitive □
• Alte riscuri:……………………………………………………………………………………
• Conduce maşina instituţiei: da□ nu□ Dacă da, ce categorie:…………………………………………..
• Conduce utilaje/vehicule numai intrauzinal □
• Loc de muncă: în condiţii deosebite □ în condiţii speciale □ sector alimentar □ port-armă □ […]
• Suprasolicitări: vizuale □ auditive □ stres neuropsihosenzorial □, dacă da: mentale □, emoţionale □, altele □
• [ .. ] Radiaţii: da □ nu □ Dacă da:
• Radiaţii ionizante Tipul: ………………………………………………….
• Radiaţii neionizante Tipul: ……………………………………………….
• Iluminat: suficient □ insuficient □ natural □ artificial □ mixt □
• Mijloace de protecţie colectivă:.………………………………………………………………
• Mijloace de protecţie individuală:.…….……………………………………………………..
• Echipament de lucru:.…………………………………………………………………………

Supravegherea profilactică a vederii [4] se focalizează pe interfaţa ochi – mediu de muncă – sarcina de muncă fiind prevăzută de legislaţia în vigoare în mod expres pentru lucrătorii care utilizează echipamente cu ecran de vizualizare (caseta 3 – hotărârea de guvern nr. 1028 din 09/08/2006) şi pentru şoferi profesionişti (reglementări pentru asigurarea siguranţei circulaţiei).

Caseta 3

• Protecţia ochilor şi a vederii
• Art. 12. – Lucrătorii trebuie să beneficieze de un examen corespunzător al ochilor şi al vederii, efectuat de o persoană care are competenţa necesară:
• a) înainte de începerea activităţii la ecranul de vizualizare, prin examenul medical la angajare;
• b) ulterior, la intervale regulate;
• c) ori de câte ori apar tulburări de vedere care pot fi cauzate de activitatea la ecranul de vizualizare.
• Art. 13. – Lucrătorii beneficiază de un examen oftalmologic, dacă rezultatele examenului prevăzut la art. 12 arată că acesta este necesar.
• Art. 14. – Dacă rezultatele examenului prevăzut la art. 12 sau ale examenului la care face referire art. 13 arată că este necesar şi dacă nu se pot utiliza dispozitive normale de corecţie, lucrătorilor trebuie să li se furnizeze dispozitive de corecţie speciale, care să corespundă activităţii respective.
• Art. 15. – Măsurile luate potrivit art. 12-14 nu trebuie să implice în niciun caz costuri financiare pentru lucrători.
• Art. 16. – Protecţia ochilor şi a vederii lucrătorilor poate fi asigurată din punctul de vedere al costurilor în cadrul sistemului naţional de sănătate, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Verificarea vederii prin diferitele teste permite investigarea ametropiilor: miopie, hipermetropie, astigmatism, deteriorării echilibrului binocular, presbiopiei, discromatopsiei, anumitor deteriorări ale retinei sau mediilor transparente, anumitor aspecte ale capacităţii de acomodare şi adaptării vizuale, precum şi anumitor limite ale câmpului vizual şi se corelează cu simptomatologia locală oculară (diplopie, roşeaţă, disconfort şi jenă oculară ş.a.), manifestări clinice generale (status neurologic, metabolic, hipertensiune arterială, medicaţie pe termen lung, status imunologic), dar în final se interpretează corelat cu locul de muncă, ocupaţia, calificarea – formarea, timpul de lucru, mediul de muncă (umiditate scăzută, viteza mare a curenţilor de aer, încărcare microbiologică etc.).

Reamintim că:

• în ceea ce privește vedere: când lumina ajunge la celula fotoreceptoare, rodopsina este distrusă (apoi regenerată), sunt stimulate protoneuronul şi deutoneuronul, apoi „centrul neuronal vizual” şi în final cortexul vizual; celulele cu conuri conţin anumiţi pigmenţi sensibili la culoare, dintre care trei tipuri de pigmenţi prezintă puterea maximă de absorbţie a trei lungimi de undă diferite: albastru, verde şi roşu, aceste trei răspunsuri permițând vizualizarea culorilor;
• fuziunea imaginilor retiniene ale celor doi ochi permite formarea unei imagini unice numite vedere binoculară;
• reproducerea detaliilor depinde de celulele vizuale, în special densitatea lor (maximă în foveea retiniană), de calitatea „răspunsului” dat şi transmisia efectuată; de obiect: lumină, culoare, formă; de nervul optic și de refracţie care formează o imagine mai mult sau mai puţin clară pe retină, diametrul pupilei, transparenţă; depinde de asemenea de binocularitate: coerenţa informaţiilor transmise de către cei doi ochi şi complementaritatea lor;
• limita puterii rezolutive este cel mai mic spaţiu care separă două puncte (conţine cel puţin trei celule cu conuri) și puterea de separare este de aproximativ 30 secunde (30”) sau 1/2 minute (1/2’);
• acuitatea vizuală – 10/10 se defineşte ca un optotip văzut dintr-un unghi de 5’, unde fiecare detaliu este văzut dintr-un unghi de 1’;
• vederea la distanţă – clasifică ochiul în emetrop vs. ametrop (miopie, hipermetropie, astigmatism).

Medicul de medicina muncii urmăreşte detectarea patologiilor particulare (vezi caseta 1) care deteriorează mediile transparente sau retina şi indică consultul unui specialist care să efectueze testele oftalmologice generale (tabel I, 20-26) şi/sau adaptate (tabel I, 1-12), spre a lua apoi decizia finală privind aptitudinea vizuală profesională („job fitness”) [4].

Tabel I