Tulburarea de stres posttraumatic

Criteriul D (două elemente obligatorii) – gânduri sau sentimente negative care au început sau care s-au înrăutățit după evenimentul traumatic, în modul următor:

• incapacitatea de a-și aminti caracteristicile-cheie ale evenimentului traumatic;
• gânduri și sentimente negative despre sine sau despre lume;
• sentimente de vină exagerată pentru sine sau pentru alții în provocarea evenimentului traumatic;
• stare afectivă negativă;
• scăderea interesului pentru diverse activități;
• sentimente de izolare;
• dificultăți de a trăi sentimente pozitive.

Criteriul E (două elemente obligatorii) – sentimente afective și reactivitate legate de evenimente traumatice care au început sau s-au înrăutățit după evenimentul traumatic inițial, care se exprimă în modul următor:

• iritabilitate sau agresivitate;
• comportament riscant sau distructiv;
• hipervigilență;
• reacție de fugă accentuată;
• dificultăți de concentrare;
• insomnii sau alte tulburări ale somnului.

Criteriul F (obligatoriu) – simptome prezente o perioadă mai lungă de o lună;

Criteriul G (obligatoriu) – simptomele creează distres sau afectare funcțională;

Criteriul H (obligatoriu) – simptomele nu sunt urmarea medicamentelor, consumului de substanțe sau altor boli.

Forme de tratament

Principalele două forme de tratament pentru stresul posttraumatic sunt medicaţia şi psihoterapia; ele pot fi aplicate individual sau în combinaţie. Cu toate că indicaţia principală a antidepresivelor este tratamentul depresiei, aceste substanţe şi-au dovedit utilitatea şi în tratarea stresului posttraumatic [1]. Există mai multe tipuri de antidepresive utilizate, dintre acestea cele mai indicate fiind antidepresivele tetraciclice şi inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei. Cea mai utilizată formă de psihoterapie pentru stresul posttraumatic este terapia cognitiv-comportamentala. Evoluţia bolii variază mult de la o persoană la alta. Prognosticul este unul foarte bun pentru cazurile în care tulburarea a fost identificată de timpuriu şi s-a urmat un tratament adecvat [1].

Referințe bibliografice:

1. American Psychiatric Association (2013). Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders (5th ed.). Arlington, VA: American Psychiatric Publishing. ISBN978-0-89042-555-8.
2. Bisson, JI; Cosgrove, S; Lewis, C; Robert, NP (26 November 2015). “Post-traumatic stress disorder”. BMJ (Clinical research ed.). 351: h6161. doi:1136/bmj.h6161. PMC4663500. PMID 26611143.
3. “Post-Traumatic Stress Disorder”. National Institute of Mental Health. February 2016.
4. Berger, W; Mendlowicz, MV; Marques-Portella, C; Kinrys, G; Fontenelle, LF; Marmar, CR; Figueira, I (17 March 2009). “Pharmacologic alternatives to antidepressants in posttraumatic stress disorder: a systematic review”. Progress in neuro-psychopharmacology & biological psychiatry. 33 (2): 169–80. doi:1016/j.pnpbp.2008.12.004. PMC2720612. PMID 19141307.
5. Haagen, JF; Smid, GE; Knipscheer, JW; Kleber, RJ (August 2015). “The efficacy of recommended treatments for veterans with PTSD: A metaregression analysis”. Clinical Psychology Review. 40: 184–94. doi:1016/j.cpr.2015.06.008. PMID26164548
6. Hetrick, SE; Purcell, R; Garner, B; Parslow, R (7 July 2010). “Combined pharmacotherapy and psychological therapies for post traumatic stress disorder (PTSD)”. The Cochrane Database of Systematic Reviews (7): CD007316. doi:1002/14651858.CD007316.pub2. PMID20614457.
7. Guina, J; Rossetter, SR; DeRHODES, BJ; Nahhas, RW; Welton, RS (July 2015). “Benzodiazepines for PTSD: A Systematic Review and Meta-Analysis”. Journal of Psychiatric Practice. 21 (4): 281–303. doi:1097/pra.0000000000000091. PMID26164054.
8. Fullerton CS, Ursano RJ, Wang L (2004). “Acute Stress Disorder, Posttraumatic Stress Disorder, and Depression in Disaster or Rescue Workers”. Am J Psychiatry. 161 (8): 1370–1376. doi:1176/appi.ajp.161.8.1370. PMID15285961.
9. Marcus ME (2003). “Voxel-based analysis of MRI reveals anterior cingulate gray-matter volume reduction in posttraumatic stress disorder due to terrorism”. Proceedings of the National Academy of Sciences. 100 (15): 9039–9043. doi:1073/pnas.1530467100. PMC166434. PMID 12853571.
10. Skelton K, Ressler KJ, Norrholm SD, Jovanovic T, Bradley-Davino B (2012). “PTSD and gene variants: New pathways and new thinking”. Neuropharmacology. 62 (2): 628–637. doi:1016/j.neuropharm.2011.02.013. PMC3136568. PMID 21356219.

Prof. univ. dr. Anamaria Ciubara

medic primar psihiatru
Spitalul de psihiatrie „Elisabeta Doamna”, Hiperclinica MedLife Galați, Universitatea „Dunărea de Jos”