Tuse uscată – cauze specifice și opțiuni de tratament

Simptomul de tuse uscată este dificil de asociat, în lipsa altor manifestări clinice, unei anumite afecțiuni. Foarte multe persoane se întreabă ce ascunde tusea seacă, în mod esențial ca urmare a faptului că nu prezintă, cel puțin în aparență, și alte simptome respiratorii. Tusea seacă, numită și tuse neproductivă, este caracterizată prin apariția reflexului de tuse, însă fără eliminarea unor secreții respiratorii, cum ar fi sputa sau mucusul. Acest tip de tuse uscată poate fi iritant și foarte persistent. Mai mult decât atât, poate avea la bază multiple cauze – de la afecțiuni respiratorii, până la consumul anumitor medicamente și expunerea constantă la factori iritanți externi.

Tusea este un act reflex defensiv al organismului, care implică acțiunea în sinergie dintre căile respiratorii, sistemul nervos central și mușchii respiratori. Reflexul tusei este inițiat atunci când receptorii specializați din căile respiratorii sunt stimulați (prin acțiunea iritanților, de condițiile inflamatorii și altele). Acești receptori pot fi de mai multe tipuri – incluzând, spre exemplu, cei pentru particule mecanice, chimice sau termice. Când acești receptori sunt stimulați, semnalele sunt transmise către centrul tusei din trunchiul cerebral, care va coordona un răspuns motor cu rol în eliminarea iritantului de la nivelul căilor respiratorii respective, așadar inițierea tusei.

Tuse uscată – cauze specifice

Tusea uscată, specific, se caracterizează prin absența eliminării mucusului și de cele mai multe ori este cauzată de inflamația căilor respiratorii superioare sau iritarea receptorilor tusei din alte formațiuni, cum ar fi traheele și bronhii. Spre deosebire de tusea productivă, care are rol evident în a elimina și expulza secrețiile, tusea neproductivă, numită și tuse uscată, nu deservește unui astfel de obiectiv. De fapt, se crede că ar fi mai mult vorba despre o stimulare constantă, implicit patologică, a receptorilor tusei de la nivelul căilor respiratorii. Există mai multe cauze care pot duce la tuse uscată și persistentă. În cele ce urmează, vor fi prezentate cauzele cele mai comune.

Astmul cu variantă de tuse

O cauză frecventă pentru tuse uscată poate fi astmul, în special în varianta astmului cu variantă de tuse, care nu se prezintă și cu alte simptome clasice astmului, cum ar fi respirația șuierătoare sau dificultățile de respirație. În astmul cu varianta de tuse, căile respiratorii au un răspuns mult exagerat la anumiți factori declanșatori ceea ce duce la accese de tuse uscată. Tusea este deseori foarte persistentă și poate apărea atât în timpul zilei, cât și nopții.

Bronșita eozinofilică fără astm

Se caracterizează prin inflamația eozinofilică a căilor respiratorii, similară cu astmul. Cu toate acestea, lipsește obstrucția variabilă a fluxului de aer, caracteristică astmului. Inflamația poate duce la tuse uscată persistentă și, în unele cazuri, se poate ajunge și la tuse productive. În cazul în care se elimină spută, analizarea acesteia poate evidenția prezența eozinofilelor, ceea ce ajută la stabilirea diagnosticului. Episoadele recurente de bronșită eozinofilică și tuse uscată ar putea crește ca o persoană să dezvolte, ulterior, astm.

Boala de reflux gastroesofagian

O altă cauză frecventă pentru tuse uscată, cronică, o reprezintă refluxul gastroesofagian. Acidul gastric irită zona proximală a esofagului și zonele laringofaringiene. Această iritare va duce, în cele din urmă, la declanșarea reflexului de tuse, ca răspuns defensiv la acțiunea acidului gastric. Conținutul gastric poate provoca indirect tuse uscată cronică prin stimularea constantă a părții distale a esofagului, ceea ce duce la iritarea nervului vag și declanșarea reflexului de tuse. Mai rar, tusea este indusă de reflexul care apare din cauza arsurilor la stomac. Acest fenomen poartă denumirea de „refluxul silențios” – cele mai multe cazuri sunt de tipul refluxului silențios.

Sindromul de apnee obstructivă în somn

În ultimii ani s-a făcut o asociere tot mai extinsă între sindromul de apnee obstructivă în somn și episoadele recurente de tuse uscată. Chiar dacă mecanismul exact prin care se ajunge la tuse uscată persistentă nu este pe deplin cunoscut, au fost propuse două mecanisme:

• creșterea presiunii diafragmatice în timpul episoadelor de apnee, cu alterări funcționale ale sfincterului esofagian inferior și creșterea riscului de reflux gastroesofagian;
• inflamația căilor respiratorii superioare, secundară leziunii epiteliale, asociată sforăitului și apneei susținute.

Terapia CPAP (folosirea unui aparat sau dispozitiv cu presiune pozitivă continuă) pare să aibă potențialul de a reduce și rezolva episoadele de tuse uscată la persoanele cu acest sindrom.

Anumite tratamente medicamentoase

Apariția acceselor de tuse uscată poate fi un efect advers al administrării unor medicamente, în special al inhibitorilor enzimei de conversie a angiotensinei. Această clasă de medicamente este prescrisă pentru a trata hipertensiunea arterială și insuficiență cardiacă. Până la 30% dintre cei care folosesc aceste medicamente dezvoltă tuse uscată, de obicei în decurs de câteva. Tusea nu doar că este persistentă, dar accesele de tuse uscată pot dura chiar și câteva săptămâni după ce tratamentul a fost oprit. Alte medicamente cum ar fi blocantele canalelor de calciu, bifosfonații, pot duce, de asemenea, la tuse seacă sau exacerbarea acesteia.

Tuse uscată postinfecțioasă

În mod obișnuit, infecțiile respiratorii reprezintă o cauză comună a tusei. Deși tusea tinde să se rezolve de obicei în câteva zilei, hipersensibilitatea reflexă poate dura chiar și câteva săptămâni, uneori chiar luni, probabil ca urmare a inflamației nervilor vagali. Episoadele de tuse uscată se pare că sunt mai frecvente după infecțiile cauzate de agenți patogeni precum SARS-CoV-2, dar și Mycoplasma pneumoniae, Chlamydia pneumoniae, Bordetella pertussis (care provoacă tuse convulsivă). Nervul vag joacă un rol central în reglarea reflexului tusei, iar orice tulburare care afectează funcția acestuia (inclusiv inflamație, iritație) poate duce la tuse uscată persistentă.

Expunerea la iritanți vehiculați pe cale aeriană și alergiile

Expunerea la poluanți din mediu, fum de țigară, praf, polen, mucegaiuri sau alte particule care sunt vehiculate pe cale aeriană poate provocată tuse uscată, prin iritarea căilor respiratorii. Mai mult decât atât, episoadele de tuse uscată pot fi declanșate de alergii respiratorii (cunoscute sau nu) care provoacă inflamația mucoasei și sensibilizarea receptorilor de tuse.

Bronșiectazia

Bronșiectazia poate fi o altă posibilă cauză pentru tuse uscată. Afecțiunea este caracterizată de dilatarea anormală, ireversibilă a bronhiilor (căile respiratorii care duc la plămâni). Totuși, deși majoritatea persoanelor tind să aibă tuse productivă, cu eliminare de spută, unele persoane pot prezenta doar tuse uscată cronică, fără producere de mucus sau spută.

Mezoteliomul pleural

O tuse uscată persistentă este unul dintre cele mai frecvente simptome ale mezoteliomului care afectează țesutul ce învelește plămânii (pleura). Tusea apare de obicei în stadiile incipiente ale acestui tip de cancer și tinde să se agraveze pe măsură ce boala progresează: creșterea tumorii, precum și efuziunile pleurale pot provoca tuse uscată.

 

Opțiuni de tratament în caz de tuse uscată

Tratamentul pentru tuse uscată, iritativă, se individualizează în funcție de cauza de bază. Drept urmare, este necesară stabilirea unui diagnostic și identificarea cauzei de bază. Există și situații în care tusea uscată pare să nu aibă asociere cu niciun proces patologic subiacent – în astfel de cazuri, este pus diagnosticul de „tuse idiopatică cronică”.

Tratamentul vizează doar ameliorarea simptomelor de tuse, întrucât nu poate fi identificată o cauză subiacentă evidentă. Principalele medicamente utilizate în cazul tusei uscate sunt din clasa antitusivelor: dextrometorfanul (sirop sau pastile, capsule sau spray-uri), codeina. Se administrează doar la recomandările medicului.

În general, aceste medicamente calmează tusea rapid. Antibiotic pentru tuse seacă la adulți este recomandat doar în cadrul infecțiilor bacteriene active, întrucât antibioticul este, în mod uzual, parte integrantă a tratamentului recomandat. Simptomele asociate tusei, cum sunt disconfortul, durerea în gât, pot fi ameliorate folosind miere de albine, sugând dropsuri care conțin compuși ce lubrifiază și hidratează mucoasa gâtului, promovând expectorația.

Gargara cu apă sărată are potențialul de a ajuta, de asemenea, la ameliorarea simptomelor și disconfortului. În caz de tuse uscată, se recomandă asigurarea unui nivel optim de hidratare zilnică pentru a lubrifia mucoasa tractului respirator. Dacă accesele de tuse uscată se datorează tratamentului medicamentos actual cu inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei, poate fi eficientă schimbarea tratamentului cu o altă clasă de medicamente antihipertensive. Evident, aceste schimbări se fac doar la recomandările medicului specialist.

Există numeroase siropuri care sunt foarte eficiente în a ameliora disconfortul asociat acceselor de tuse uscată. Uleiurile esențiale de uz intern pot forma un strat protector (în mod asemănător în care acționează și alte tipuri de siropuri) la nivelul gâtului, calmând durerea, disconfortul sau iritația asociată tusei persistente.

Referințe bibliografice:

1. Mahashur A. Chronic dry cough: Diagnostic and management approaches. Lung India. 2015 Jan-Feb;32(1):44-9. doi: 10.4103/0970-2113.148450. PMID: 25624596; PMCID: PMC4298918. Link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4298918/;
2. Chung KF, Lalloo UG. Diagnosis and management of chronic persistent dry cough. Postgrad Med J. 1996 Oct;72(852):594-8. doi: 10.1136/pgmj.72.852.594. PMID: 8977940; PMCID: PMC2398587. Link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2398587/;
3. Sharma S, Hashmi MF, Alhajjaj MS. Cough. [Updated 2023 Aug 8]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2024 Jan-. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK493221/;
4. Alhajjaj MS, Bajaj P. Chronic Cough. [Updated 2024 Feb 29]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2024 Jan-. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK430791/;
5. Morice AH, McGarvey L, Pavord I; British Thoracic Society Cough Guideline Group. Recommendations for the management of cough in adults. Thorax. 2006 Sep;61 Suppl 1(Suppl 1):i1-24. doi: 10.1136/thx.2006.065144. PMID: 16936230; PMCID: PMC2080754. Link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2080754/.