Tusea: diagnostic și management

Dr. Teodora Trușcă, medic specialist medicină de familie, manager calitate Clinicile și Spitalul Medicover

Diagnostic și tratament în tusea cronică

Anamneza poate oferi date despre comorbiditățile pacientului, despre tratamentul pentru alte afecțiuni, durata tusei și antecedentele personale patologice semnificative – neoplazii, TBC, HTA, HIV-SIDA, alergii. Este important de stabilit dacă pacientul fumează (cât, de când). Se poate investiga și mediul de lucru și cel de la domiciliu (poluanți, mucegaiuri, substanțe volatile, fumatul pasiv, praful excesiv sau alte posibile cauze de alergii). Toate acestea pot îndruma medicul către una dintre cauzele frecvente de tuse cronică întâlnite în practică și poate lua decizia terapeutică corectă. O altă componentă importantă a diagnosticului este reprezentată de examenul clinic care poate evidenția cauza direct. Examenele paraclinice de bază sunt RX-ul pulmonar și spirometria. Dacă la aceste două metode de investigație apar modificări, se poate merge mai departe, în funcție de caz, cu alte investigații – CT torace, bronhoscopie, examen și/sau cultura sputei, biopsie etc.

Tratamentul tusei cronice

Este individualizat în funcție de diagnosticul de bază:

pentru tusea din căile aeriene superioare se folosesc antihistaminice și decongestionante nazale;
pentru tusea din astm se administrează beta2-agoniști și corticosteroizi inhalatori sau inhibitori ai receptorilor pentru leukotriene;
pentru tusea din BRGE se administrează agenți prokinetici, antiacide, inhibitori de pompă de protoni și de receptori H2, împreună cu regim alimentar;
pentru tusea din bronșita cronică eozinofilică non-astmatică se administrează corticosteroizi.

Tratamente în curs de cercetare și validare

În prezent, sunt în curs de cercetare și validare și alte substanțe pentru tratamentul tusei cronice care nu răspunde la tratamentul uzual sau la cel pentru care nu se poate evidenția o cauză clară, cum ar fi:

opioizii;
antagoniști de receptori de neurokinină;
agoniști ai receptorilor acidului gama-amino-butiric (GABA2) – de exemplu baclofenul;
agoniști ai receptorilor canabinoizi;
anestezice locale;
activatori ai canalelor de potasiu.

Semnale de alarmă

În cazul apariției unuia sau mai multor semnale de alarmă, trebuie să ne gândim la un diagnostic de boală gravă sau cu potențial grav, ceea ce necesită măsuri suplimentare de diagnostic și tratament adecvat cu monitorizarea bolnavului.

hemoptizie;
fumători >20 pachete/an;
fumători cu vârsta >45 ani cu o tuse nou apărută sau schimbarea caracterului tusei, disfonie recent instalată;
dispnee accentuată;
expectorație abundentă >15 ml/zi;
astenie fizică;
simptome sistemice – febră, scădere ponderală;
BRGE complicat cu scădere ponderală, anemie, hematemeză sau melenă, disfagie, odinofagie severă sau eșecul tratamentului empiric clasic;
pneumonie recurentă;
anomalii la examenul clinic;
radiografie pulmonară modificată.

Concluzii

Tusea cronică este un simptom acuzat frecvent de pacienții care se adresează serviciilor medicale primare. Cele mai frecvente cauze de tuse cronică la pacienții imunocompetenți nefumători și fără tratament cronic pentru alte afecțiuni (ex. IECA) sunt:

sindromul de tuse din iritația de căi respiratorii superioare;
astmul bronșic;
boala de reflux gastroesofagian (BRGE);
bronșita cronică eozinofilică non-astmatică.

În aceste condiții, se poate începe un tratament empiric cu antihistaminice și decongestionante, urmând a fi efectuate teste suplimentare pentru evidențierea altei patologii, după caz.

Bibliografie:

Chronic Cough Due to Gastroesophageal Reflux in Adults: CHEST Guideline and Expert Panel Report(Chest. 2016;150(6):1341-1360).
Overview to the Management of Cough: CHEST Guideline and Expert Panel Report (Chest. 2014;146(4): 885-889).
Irwin RS et al. – Diagnosis and management of cough: ACCP evidence-based clinical practice guidelines. Chest 2006;129:1–292s.
Pratter MR, Brightlin CE, Boulet LP, Irwin RS: An empiric integrative approach to the management of cough. Chest. 2006, 129: 222S-231S. 10.1378/chest.129.1_suppl.222S.
Pratter MR: Overview of common causes of chronic cough: ACCP evidence-based clinical practice guidelines. Chest. 2006, 129S: 59S-62S.
Irwin RS, Zawacki JK, Curley FJ, French CL, Hoffman PJ: Chronic cough as the sole presenting manifestation of gastroesophageal reflux. Am Rev Respir Dis. 1989, 140: 1294-1300. 10.1164/ajrccm/140.5.1294.
Gibson PG, Dolovich J, Denburg J, Ramsdale EH, Hargreave FE: Chronic cough: eosinophilic bronchitis without asthma. Lancet. 1989, 1: 1346-1348.
Fokkens WJ, Kastelik J, ERS Task Force: The diagnosis and management of chronic cough. Eur Respir J. 2004, 24: 481-492. 10.1183/09031936.04.00027804.
Pratter MR: Chronic upper airway cough syndrome secondary to Rhinosinus diseases (previously referred to as postnasal drip syndrome): ACCP evidence-based clinical practice guidelines. Chest. 2006, 129: 63S-67S. 10.1378/chest.129.1_suppl.63S.