Urgențele abdominale la pacientul vârstnic

Pacienții cu vârsta peste 65 de ani sunt mai predispuși la afecțiuni acute, respectiv la urgențe medicale. Aceste urgențe medicale sunt cauzate de factori de mediu, deteriorare fiziologică și comorbidități. Durerea abdominală este una dintre principalele urgențe medicale la vârstnici. Dintre afecțiuni, ischemia mezenterică, anevrismul de aortă abdominală și apendicita sunt cele mai frecvente. Uneori, durerea abdominală este subdiagnosticată și poate duce rapid la deces.

Cuprins

Introducere

Ischemia mezenterică acută

Anevrismul de aortă abdominală

Afecțiunile intestinale

Concluzii

Referințe bibliografice

Introducere

Pacienții cu vârsta peste 65 de ani sunt mai predispuși la afecțiuni acute, respectiv la urgențe medicale. Aceste urgențe medicale sunt cauzate de factori de mediu, deteriorare fiziologică și comorbidități. Durerea abdominală este una dintre principalele urgențe medicale la vârstnici. Dintre afecțiuni, ischemia mezenterică, anevrismul de aortă abdominală și apendicita sunt cele mai frecvente. Uneori, durerea abdominală este subdiagnosticată și poate duce rapid la deces.

Vizitele la camera de gardă ale pacienților geriatrici sunt în creștere. Îngrijirea medicală a acestei grupe de vârstă reprezintă o provocare, mai ales în cazul persoanelor cu durere abdominală acută. Mortalitatea este și ea crescută, mai ales din cauza vârstei, comorbidităților asociate, dar și a resurselor limitate în ceea ce privește investigațiile medicale. Fiziopatologia diferită duce la prezentări atipice, cu simptomatologie întârziată, cu alterări mai puțin previzibile ale funcțiilor vitale ca răspuns la boală, dar și la examinări clinice dificil de realizat.

Afecțiunile vasculare ar trebui luate în considerare la orice pacient geriatric cu durere abdominală acută [1].

Ischemia mezenterică acută

Ischemia mezenterică acută este un termen ce însumează procesele care rezultă în urma deteriorării ischemice din cauza scăderii fluxului sangvin la nivelul sistemului vascular mezenteric. Există mai multe tipuri de ischemie mezenterică.

Embolia arterei mezenterice superioare

Aceasta are ca factori de risc fibriliația atrială, cardiomiopatia dilatativă, bolile valvulare, dar și evenimentele embolice anterioare. Tabloul clinic este reprezentat de durere abdominală, greață, vărsături și diaree.

Tromboza arterei mezenterice superioare

Ateroscleroza și fumatul sunt pricipalele cauze de apariție. Simptomatologia este similară emboliei arterei mezenterice superioare, însă durerea este de lungă durată, postprandial.

Tromboza venei mezenterice superioare

Factorii de risc pentru aceasta sunt repezentați de stările de hipercoagulabilitate. În acest caz, durerea este mai puțin severă, în comparație cu afecțiunile arteriale, având un curs mai lent.

Ischemia mezenterică non-ocluzivă

Aceasta apare în special la pacienții vârstnici cu sepsis, hipotensiune, dializă, traumatisme sau hipovolemie severă și se manifestă mai ales prin apariția durerii abdominale după dializă sau a sângerării gastrointestinale inexplicabile [1]. Ischemia mezenterică este o urgență medicală, mai ales la populația vârstnică.

Embolia arterei mezenterice superioare este cea mai frecventă formă de ischemie mezenterică. Pacienții cu un risc crescut sunt cei care au o sursă cardiacă de trombi, precum cele anterior menționate. Aproximativ o treime dintre aceștia au un istoric de evenimente embolice [2,3,4]. Tromboza arterei mezenterice superioare este întâlnită la pacienții cu factori de risc tipici pentru ateroscleroză. Depunerea plăcilor de aterom la nivelul originii arterei mezenterice superioare poate duce la stenoză. Pacienții cu această afecțiune pot avea un istoric de durere abdominală postprandială de lungă durată sau „angină intestinală”, fiind un semn de ischemie mezenterică cronică [5].

Tromboza de venă mezenterică superioară este, de obicei, cauzată de un status de hipercoagulabilitate. De cele mai multe ori, pacienții cu această afecțiune sunt mai tineri, în comparație cu cei care au embolie de arteră mezenterică superioară. Jumătate dintre aceștia au un istoric personal sau familial de trombembolism venos. Parcurgerea acesteia poate fi nespecifică și lentă [6].

Ischemia mezenterică non-ocluzivă apare din cauza fluxului scăzut cu vasospasm al arterei mezenterice superioare, și nu din cauza unei ocluzii acute. Aceasta se instalează mai ales la pacienții vârstnici cu hipotensiune arterială, hipovolemie severă sau la cei dializați. Apare mai frecvent la pacienții în stare gravă sau la cei care au suferit un traumatism. Acest tip de ischemie mezenterică are risc crescut de mortalitate, în special din cauza comorbidităților și a dificultății de diagnosticare [6].

Este important ca medicul să identifice factorii de risc ai unui pacient în ceea ce privește ischemia mezenterică. În mod normal, tabloul clinic este alcătuit din durere abdominală mai degrabă de origine viscerală, decât peritoneală [7]. Unii pacienți pot prezenta inițial vărsături și diaree, durere abdominală intermitentă în timpul mesei sau alte simptome subtile. Testarea acidului lactic este o analiză utilă pentru a identifica pacienții cu risc crescut, însă nu există o analiză de laborator specifică pentru diagnosticarea ischemiei mezenterice. Nivelul acidului lactic poate fi normal la dozarea timpurie, nivelul crescut fiind o descoperire tardivă [7,8].

Consultul chirurgical și testele imagistice efectuate timpuriu pot îmbunătăți prognosticul. Angiografia este investigația de elecție ce poate reduce riscul de mortalitate dacă este efectuată la timp [6]. Tomografia computerizată a demonstrat o bună acuratețe în cazurile de ischemie mezenterică. Aceasta este mai puțin invazivă decât angiografia și poate exclude alte cauze de durere abdominală [9].