Abces dentar – ce este și care sunt complicațiile sale

Abcesul reprezinta supuratia circumscrisa sub forma unei colectii cu continut purulent. Este constituit din tesuturi necrozate, celule partial sau total distruse, germeni fagocitati sau chiar vii. In jurul lui exista o membrana piogena care constituie o bariera biologic celulara alcatuita din vase de neoformatie, limfocite, plasmocite, PMN-uri, histiocite,iar la periferie fibroblasti.

Initial, pacientul cu abces dentar resimte simptomele de abces dentar printr-o senzatie de disconfort in timpul vorbirii si in masticatie, cat si dureri pulsatile la nivelul zonei afectate, accentuate in momentul palparii.

Clinic, abcesul dentar se manifesta printr-o tumefactie care intereseaza partile perimaxilare deformand regiunea respectiva cu pielea sau mucoasa ce le acopera in tensiune rosie, congestionata, fluctuanta la palpare. Abcesul dentar altereaza uneori starea generala cauzand febra, frisoane, tahicardie si tulburari ale diurezei. Daca nu se intervine chirurgical, supuratia se poate deschide spontan, ramanand o fistula cu margini neregulate, poate difuza in lojile vecine cu care comunica sau poate invada osul din vecinatate, producand osteomielita.

Initial, pacientul resimte simptomele unui abces printr-o senzatie de discomfort in timpul vorbirii si in masticatie,cat si dureri pulsatile la nivelul zonei afectate, accentuate in momentul palparii.

Abcesul dentar este clasificat in 3 feluri:

• abcesul dentar gingival este situat in tesutul gingival si nu intereseaza dintii sau ligamentele periodontale.
• abcesul dentar periodontal este un abces ce are ca punct de plecare structura de suport a osului.
• abcesul dentar periapical reprezinta un abces situate in pulpa dentara.

Cauzele abcesului dentar pot fi de natura diversa, dar, in general, abcesul dentar are ca punct de plecare caria netratata sau traumatismul.

Abcesul dentar netratat poate difuza infectia in alte zone ale organismului, determinand complicatii de natura infectioasa ce pot pune in pericol viata pacientului.

Exista o serie de criterii de care este necesar sa tinem seama in stabilirea gravitatii unei infectii de natura dentara.

1. Rapiditatea cu care s-au instalat fenomenele clinice.
2. Dificultati functionale severe in respiratie, masticatie si deglutitie.
3. Interesarea lojilor si spatiilor din partile moi perimaxilare.
4. Febra de peste 38 grade C.
5. Anamneza a stability deficiente ale capacitatii proprii de aparare.

Abcesele periosoase se formeaza periostal sau submucos si evolueaza de regula endoral, submucos, exteriorizandu-se mai rar la piele.

In abcesele vestibulare, pe langa febra marcata, agitatie, jena in masticatie, mai este present edemul accentuat al partilor moi labiogeniene, caracteristice in functie de dintele cauzal, astfel abcesele cu punct de plecare incisivii centrali superiori sunt insotite de tumefactia marcata a buzei superioare care proemina ca o “buza de tapir”. Abcesele din regiunea canina tumefiaza pleoapa inferioara si regiunea geniana iar cele de la molarii superiori se caracterizeaza prin tumefactie geniana marcata.

Abcesele cu punct de plecare incisivii si caninii inferiori determina tumefactia buzei inferioaresau a regiunii submentoniere – cand procesul septic erodeaza osul si muschiul “motul barbiei”.

Abcesele palatinale au punct de plecare dintii ale caror radacini sunt orientate catre bolta palatina. Durerile sunt de obicei puternice, datorate decolarii fibromucoasei palatine, provocate de puroiul care a strabatut osul.

Abcesul parodontal este o colectie purulenta, localizata strict in jurul unui dinte cu punga parodontala inchisa la colet sau serpiginoasa, interesand de regula gingia fixa pe care o decoleaza, avand insa posibilitatea de a se extinde si la bolta palatina, planseu bucal si vestibul.

Uneori, abcesele periosoase se complica cu abcese ale lojelor superficiale.

Dintre abcesele lojelor superficiale, abcesul lojei sub mandibulare este situate inauntrul ramului orizontal al mandibulei, tumefactia evoluand rapid si exteriorizandu-se in regiunea submandibulara, unde bombeaza mascand bazilara mandibulei sau evolueaza submentonier si posterior catre marginea anterioara a sternocleidomastoidianului, iar inferior pana la nivelul osului hioid.

Este present trismusul, mucoasa planseului bucal si a pilierului amigdalian sunt congestionate si edematiate, iar bolnavii acuza dureri vii care iradiaza inspre ureche datorita interesarii nervului lingual. Masticatia, deglutitia, fonatia sunt dureroase iar starea general este alterata, septica, cu febra, frisoane, curbatura.

Abcesul lojei sublinguale debuteaza cu congestia si tumefactia unilaterala a mucoasei planseului bucal si deglutitie dureroasa. Creasta sublinguala are aspect de “creasta de cocos”. Limba este impinsa de partea sanatoasa. Tulburarile functionale sunt marcate. Este prezenta disfagia, jena in masticatie, sifonatie, miscarile limbii sunt dureroase.

Abcesul lojei submentoniere se manifesta prin prezenta tumefactiei care apare ca o a doua barbie. Trismusul este absent.

In abcesul mentonier in schimb, mentonul este tumefiat si proemina ca o falsa progenie.

In supuratiile extinse ale obrazului avem tumefactii voluminoase, cu o piele intinsa, lucioasa, rosie, edem de vecinatate al pleoapelor, al regiunii temporale, regiunii parotideomaseterine si submandibulare. Fanta palpebrala este diminuata sau complet inchisa. Trismusul este prezent, starea generala -alterata, septic, cu salivatie abundenta si halena fetida.

Supuratiile obrazului au o mare tendinta de difuziune in lojile vecine, in special spre orbita si lojile profunde. Ele pot determina embolii in sinusul cavernos, pe calea vaselo rangulare si oftalmice.

Abcesul lojei maseterine este caracterizat printr-un trismus foarte puternic, o tumefactie si o congestive infiltrativa de-a lungul marginii anterioare a ramului vertical al mandibulei, insotita de stare septic si febra de supuratie.

Abcesul lojei parotidiene este insotit de trismus, torticolis, disfagie, secretie salivara modificata.

In abcesul lingual tulburarea cea mai grava este jena mecanica in respiratie, care poate duce pana la asfixie.

Unele procese septice propagate de la caninii superiori pot provoca abcesul orbitei, caracterizat prin edem palpebral, chemozis, exoftalmie moderata, dureri in orbita.

Cand abcesele dentare difuzeaza spre lojile profunde, acest fapt este de o gravitate deosebita deoarece de aici pot difuza spre craniu prin orificiile de la baza, ducand la tromboza de sinus cavernos sau prin mediastin de-a lungul marilor vase, provocand mediastinita.

Uneori, parodontitele apicale granulomatoase cornice sau in puseu acut prezente la dintii din vecinatatea sinusului maxilar se pot extinde la sinus fie prin continuitate – cand leziunea evolutiva desfiinteaza septul osos alveolosinusal sau cand apexul dintilor este in contact direct cu mucoasa sinusala – fie prin contiguitate – cand leziunea se afla la distanta de sinus si germenii microbieni patrund prin canaliculele osoase ce strabat peretele alveolosinusal.

Sinusul maxilar mai este afectat si de pungile parodontale adanci de la nivelul molarilor si premolarilor.

Posibile complicatii ale unui abces dentar

Abcesul dentar poate avea evolutii severe, uneori cu risc vital. Lasat sa evolueze, un abces dentar poate duce la pierderea dintelui afectat, insa complicatiile pot fi:

• chistul dentar;
• sinuzita maxilara;
• osteomielita – o infectie osoasa datorata propagarii pe cale sangvina a bacteriilor ce determina aparitia abcesului dentar;
• endocardita – o afectiune ce intereseaza valvele cardiace;
• mediastinita se manifesta prin propagarea infectiei la nivelul mediastinului;
• septicemia – cand bacteriile ajung in circulatia generala;
• angina Ludwig – o afectiune ce se manifesta prin extinderea infectiei la tesuturile moi, cu aparitia celulitei faciale; poate cauza deces prin blocarea cailor aeriene; in caz de urgenta, se face traheostomie.

In cazul unei gravide, infectiile de natura dentara ce determina alte complicatii interne de natura infectioasa pot duce la nasterea unui fat subponderal. Citochinele produse in timpul infectiei altereaza productia prostaglandinei. Acest hormone declanseaza contractii, ducand la declansarea nasterii premature.

Abcesul cerebral se intalneste mai rar.

Pentru ABONAMENTE și CREDITE DE SPECIALITATE click AICI!

Referințe bibliografice:

1. Burlibasa C. – Chirurgie Orala si Maxilofaciala editia a II-a, editura medical Bucuresti, 1999;

2. Benoist M. – Traite de technique chirurgicale stomatologique et maxilla-faciale, Masson et Cie, Paris, 1988;

3. Gaillard A. – Cellulites et fistules d’origine dentaire, Encycl. Med.-Chir. (Stomatologie), 22033 A10, Paris, 1989.

Dr. Realini Lupsa