Bruxism nocturn: cauze și soluții pentru somn liniștit

Între 8 și 31% dintre pacienți se confruntă cu un obicei parafuncțional de încleștare și frecare a dinților în mod involuntar, adică fără ca pacienții să fie conștienți de acest lucru. Cu alte cuvinte suferă de bruxism, care se definește drept afecțiune dentară care are cauze psihologice.

În majoritatea cazurilor, pacienții cu bruxism află de la partenerii de viață că își scrâșnesc dinții în somn, procesul în sine fiind făcut inconștient.

Tipuri de bruxism

Există două tipuri de bruxism:
1. Bruxism diurn sau bruxism conștient – este un tic ce ar putea fi controlat de pacient. Dacă pacienții vin în cabinet sau în farmacie și vă semnalează: stări de stres sau de anxietate, somn insuficient pe parcursul nopții, consum ridicat de băuturi pe bază de cofeină și/ sau consum de băuturi alcoolice vă puteți gândi că aceștia suferă de bruxism diurn. Următorul pas ar fi să îi întrebați dacă au ticul de a-și scrâșni dinții pentru a vedea cum este corect să gestionați starea de sănătate a acestor pacienți.

2. Bruxism nocturn sau bruxism inconștient – se manifestă în somn. Pacienții se confruntă cu tensiune resimțită la nivelul feței după trezire, durere de maxilare, sensibilitate dentară la rece/ fierbinte/ acru, iar în timp apare și uzura dentară- tocirea/ micșorarea dinților.

Cauze și factori de risc pentru bruxism

Factorii declanșatori pot fi variabili, dar preponderent când vorbim de bruxism putem observa pacienți cu:

• administrare de medicamente antidepresive/ antipsihotice (inhibitori selectivi ai absorbției serotoninei);
• tulburări hiperactive- ex. ADHD, boala Parkinson sau epilepsie;
• obiceiuri vicioase: fumat, consum abuziv de alcool sau de droguri (consumul de cocaina, heroină, metamfetamină, ecstasy crește riscul de a apărea bruxismul);
• disfuncții musculare sau ale nervilor faciali;
• tulburări de somn;
• apneea în somn;
• oboseală cronică;
• stres/ anxietate (70% dintre cazurile de pacienți cu dinții măcinați sunt urmare a stresului/ anxietății);
• tensiune psihică sau cu tensiune emoțională în perioadele stresante;
  factori ereditari.

Tratamentul în bruxism și soluții pentru îmbunătățirea calității somnului

Dacă nu sunteți medic stomatolog și aveți pacienți ce suferă de bruxism este recomandat să îi îndrumați către medicul stomatolog și către psihoterapie.

 

Această recomandare poate fi asociată cu sugestii de auto-îngrijire ale pacientului ce au ca scop ameliorarea bruxismului:

• reducerea stresului prin ajutorul metodelor de relaxare precum: yoga, masaj, o baie caldă prelungită, exerciții de respirație sau terapie prin muzică;
• evitarea consumului de substanțe stimulatoare mai ales seara;
• exersarea unei poziții corecte a mandibului;
• controlarea activității mușchilor mandibulei.

Ca terapie medicamentoasă, se pot recomanda relaxante musculare sau anxiolitice. În funcție de severitatea afecțiunii, medicul stomatolog are trei variante la dispoziție:

• recomandarea și personalizarea gutierelor: gutierele au ca scop oprirea contactului ocluzal și pot fi purtate atât ziua, cât și noaptea. Purtarea unei gutiere variază ca durată de timp de la caz la caz. În cazurile ușoare gutiera se poartă câteva săptămâni, iar în cazurile avansate se poate purta 6- 8 luni. La finalul perioadei se poate recurge la tratament ortodontic, protetic sau chirurgical, în funcție de sănătatea dentară a pacientului la acel moment;
• schimbarea ocluziei dentare: prin intermediul unui aparat dentar ce are ca scop realinierea dinților în vederea obținerii unei ocluzii dentare normale;
• aplicarea coroanelor dentare: în cazurile avansate de bruxism în care aspectul dinților a fost modificat se pot recomanda coroanele dentare ce au rol în estetica dentară, dar și în procesul de masticație.

Complicațiile bruxismului

Printre cele mai frecvent întâlnite complicații ale bruxismului se numără:

• fisurile de la nivelul smalțului;
• abrazii ale coroanei dentare cu expunerea dentinei asociate cu hipersensibilitate dentară;
• fracturi dentare în cazurile avansate de bruxism;
• afecțiuni ale articulației temporo- mandibulare asociate cu dureri de cap și dureri musculare prezente la trezirea din somn dimineața;
• prin micșorarea dinților se modifică fizionomia feței, pacienții căpătând aspect de tristețe/ îmbătrânire.

Prevenția bruxismului

Pentru a preveni apariția bruxismului pacienții trebuie să înțeleagă importanța modificărilor stilului de viață care presupune urmarea unor recomandări simple pe care le pot primi atât în cabinetul medical, cât și în farmacie:

• renunțarea la substanțele excitante (ex. cofeină/ alcoolul/ ceai verde, negru) sau reducerea lor și renunțarea la consumul lor înainte de somn;
  eliminarea obiceiului de a mesteca gumă;
• respectarea unui program regulat de somn (același interval orar zilnic);
  vizite regulate la dentist în vederea observării precoce a semnelor de bruxism;
• efectuarea de exerciții de întindere și relaxare a mușchilor maxilarului pentru reducerea tensiunii;
• corectarea problemelor de aliniere dentară.