Cele mai recente aplicatii in medicina estetica faciala

Medicina estetica intervin in momentul in care corpul sau fata sunt afectate de arsuri, traumatisme sau alte afectiuni. Fiecare fata este unica, fiind purtatoarea identitatii omului respectiv, forma vazuta a sufletului, expresia a ceea ce simtim si gandim. Chipul este cel mai expus privirii, in mod continuu transmite mesaje, in cadrul comunicarii verbale si non-verbale, reflectand aspecte ale personalitatii individului. Fata si mainile sunt un punct important de referinta al schemei corporale privite in ansamblu, si al imaginii de sine.

Traumatismele capului si gatului

Fata nu este o unitate de sine statatoare, unitate cap-gat. Afectarea elementelor vasculo-nervoase sau musculo-tendinoase are consecinte atat locale, cat si la distanta de aceste structuri. Traumatismele capului si gatului pot determina leziuni devastatoare, afectand abilitatea acestor pacienti de a interactiona cu mediul inconjurator, precum si capacitatea lor de comunicare efectiva, alterand si perceptia altora despre ei. Ceea ce un pacient considera ca fiind un stigmat, in general reflecta si realitatea perceptiei societatii inconjuratoare. De aceea, este foarte important ca orice medic sa fie constient de importanta soc a chipului.

Medicina estetica

Exista o parte a medicinei care poate ajuta pacientul in aceasta privinta. Este vorba de medicina estetica si de chirurgia plastica si reparatorie. Acestea intervin in momentul in care corpul sau fata sunt afectate de arsuri, traumatisme sau alte afectiuni, cat si in momentul in care pacientul decide ca are nevoie de o schimbare de ordin chirurgical pentru a-si recapata frumusetea sau prospetimea chipului. Chirurgia estetica, prin metode cu un grad diferit de invazivitate, poate veni in sprijinul dorintei perpetue a pacientilor de a cauta mereu ingredientele frumusetii si tineretii.

In ultimele doua decenii, chirurgia estetica a fost domeniul care a beneficiat de cel mai mare interes, atat din partea oamenilor obisnuiti, din partea vedetelor, cat si a oamenilor de stiinta, care au depus efortul necesar si toate resursele pentru a asigura o continua dezvoltare si un progres perpetuu al acestei ramuri a medicinei pe tot globul.

Medicina anti-aging

Medicina anti-aging sau medicina imbatranirii sunt din ce in ce mai importante si mai solicitate in contextul imbatranirii populatiei mondiale si, in special, a celei europene. Aceasta a dezvoltat, in special in ultimii 10 ani, o multitudine de proceduri de contracarare a rezultatelor inaintarii in varsta, fapt care i-a adus si supranumele de ‘’domeniul in care stiinta intalneste frumusetea”.

Primul lucru pe care trebuie sa-l inteleaga atat medicul care trateaza, cat si pacientul care beneficiaza de aceste servicii este faptul ca imbatranirea este o etapa fireasca in viata oricarui individ, ca este un proces implacabil, care poate fi incetinit, diminuat, dar niciodata oprit.

Pentru ABONAMENTE și CREDITE DE SPECIALITATE click AICI!

Acest fenomen este un proces lent, insidios, care apare aproape fara a fi constientizat, manifestandu-se dupa 30 de ani,(in special dupa 35 de ani), datorat regenerarii celulare mai lente, incetinirii proceselor metabolice de refacere tisulara si totalitatii interactiunilor la care este supus corpul uman de-a lungul vietii.

Imbatranirea, accentuata de factori multipli

Imbatranirea este accentuata de factori multipli: stil de viata (stres, fumat, alcool), conditii meteorologice nefavorabile (temperaturi extreme, atat reci, cat si calde), poluare, radiatii ultraviolete, fiind consecinta a doua procese strans legate: imbatranirea de tip extrinsec (fotoimbatranirea) si de tip intrinsec, (datorata inaintarii in varsta), avand predispozitie genetica .
Procesul este datorat, in principal, acumularii de radicali superoxizi- acizi si radicali liberi in piele si scaderii ratei de dezintegrare si distrugere a lor.
Radicalii liberi iau nastere in urma procesului de oxido-reducere celulara, in cadrul metabolismului uman normal, fiind produsi ca urmare a expunerii la noxe si toxine.

In urma acestor fapte, fata pacientului, cat si pielea sa, capata un aspect imbatranit avand urmatoarele caracteristici:

pierderea texturii normale;
pierderea elasticitatii, flexibilitatii si fermitatii;
pierderea tonusului;
subtiere din ce in ce mai accentuata, permitand vizualizarea vascularizatiei;
uscare prin scaderea secretiei sebacee si sudoripare;
alterarea mentinerii filmului hidrolipidic cutanat protector;
aparitia de pigmentari neomogene;
pierderea grasimii subcutanate;
aspect flasc.

Aparitia ridurilor este consecinta tuturor acestor modificari. Ridurile au mare variabilitate de aparitie si accentuare, fiind influentate de factorul genetic si de totalitatea interactiunilor la care este supus organismul de-a lungul vietii.

In jurul varstei de 30 de ani apar:

usoare depigmentari cutanate, pete solare;
un surplus de piele, in zona superioara a pleoapelor;
riduri fine in zonele laterale ale orbitelor;
adancirea santurilor nazo-labiale;
riduri glabelare.

In jurul varstei de 40 de ani apar:

accentuarea ridurilor nazo-labiale;
adancirea ridurilor glabelare;
riduri ale fruntii;
accentuarea celorlalte riduri.

La 50 de ani apar:

scaderea accentuata a elasticitatii pielii si a fermitatii conturului;
pete cutanate hiperpigmentate;
riduri la nivelul gatului;
coborarea varfului nasului;
cresterea sensibilitatii tenului;
aspectul uscat al epidermei.

Dupa 60 de ani:

pielea este mult mai subtire;
tenul este mult mai fragil;
scade cantitatea de tesut adipos in regiunea temporala si bucala;
apar riduri profunde cu multiple localizari.

Medicina estetica – tipuri de riduri

Ridurile superficiale apar in urma alterarii fibrelor de elastina.
Ridurile de expresie sunt consecinta miscarilor faciale repetitive, cu contractia secundara repetata a muschilor faciali.
Ridurile profunde sunt determinate de degenerescenta elastoidotica.
Ridurile gravitationale apar din cauza pierderii elasticitatii pielii si a tesutului celular subcutanat si a destinderii dermului.

In functie de localizare, putem mentiona doua clase de riduri:

ridurile etajului superior, adica ridurile frontale, glabelare, ridurile care apar in jurul ochilor (aici sunt incluse ridurile tip “laba de gasca”, ridurile suborbital, cat si cearcanele), depresiunile temporale, ridurile orizontale si verticale de la nivelul nasului;
ridurile etajului mijlociu si inferior: ridurile nazolabiale (nazogeniene), ridurile de marioneta, ridurile verticale periorale, depresiunile mandibulare bilaterale, ridurile malare prin diminuarea volumului pometilor, ridurile de la nivelul santului maxilar si cele orizontale de la nivelul barbiei.

Ridurile etajului superior

Se considera ca ridurile etajului superior, in special cele frontale, glabelare si laterale, de la nivelul ochilor (“laba de gasca”), sunt datorate, in special, mimicii musculare si, de aceea, in momentul tratamentului lor, ca etapa initiala, se incearca corectarea prin intermediul injectarii toxinei botulinice; iar dupa cel putin trei saptamani, perioada suficienta pentru obtinerea efectului injectarii toxinei, in functie de rezultatul obtinut, daca mai este necesar, se poate interveni si prin folosirea substantelor de umplere. Aceasta interventie poate avea loc, de asemenea, cand pacientul este chemat la control, la o perioada de 3 saptamani – o luna.

Mai trebuie mentionat faptul ca ridurile etajului superior la o persoana peste 45 – 50 de ani pun probleme deosebite, din punct de vedere al abordarii initiale, din cauza ca mecanismul lor de accentuare la acea varsta cuprinde atat efecte datorate contractiei musculare, cat si inaintarii in varsta. In majoritatea abordarilor din literatura se recomanda insa interventia initiala, tot cu toxina botulinica si apoi recorectarea, prin utilizarea substantelor de umplere, considerandu-se ca mecanismul initial de aparitie al ridurilor este cel muscular, ulterior succedat de cel al alterarii elastoidotice. De asemenea, se considera ca si cantitatile de substanta de umplere folosite sunt mai mici, daca se prefera aceasta abordare.

Ridurile etajului inferior

Ridurile etajului inferior sunt riduri cu o componenta musculara mai putin accentuata si, de aceea, in cazul lor, modalitatea de abordare initiala este prin filler si apoi, in functie de necesitati, se mai poate interveni prin adaugarea de toxina botulinica.

In afara posibilitatilor de imbunatatire a aspectului corpului prin microinjectii, mentionam si posibilitatea utilizarii procedurilor chirurgicale, insa acestea sunt mult depasite ca numar de cele nechirurgicale, datorita faptului ca acestea pot fi abordate de la o varsta mult mai frageda, fara a necesita zile libere, repaus, fara a prezenta cicatrici sau manifestand complicatii reduse.

Alte avantaje ale procedurilor nechirugicale:

invazivitate redusa;
cost diminuat;
nu necesita internare sau efectuarea de analize de laborator;
nu necesita anestezie;
usor de tolerat;
durata scurta de timp;
se pot efectua de la prima consultatie.

Medicina estetica, grasimea si colagenul

In ultimele trei decenii, cele mai utilizate produse din estetica faciala sunt substantele naturale: grasime si colagenul.

Grasimea poate fi extrasa si injectata ca atare aceluiasi pacient, insa ultimele descoperiri impun folosirea grasimii dupa ce a fost supusa in prealabil unui proces de centrifugare. Avantajul principal il constituie remanenta superioara (de la 2 – 3 luni, in special in cazul maririi buzelor, pana la peste un an), insa dezavantajul este dat de faptul ca centrifugarea necesita achizitionarea tehnologiei respective, extragerea este o manevra chirurgicala ce presupune anestezie si sala de operatie, toate acestea ducand la cresterea abrupta a costurilor.

Colagenul a fost foarte folosit in anii ‘80 ca si grasimea umana. Colagenul era obtinut din extracte proteice animale si de aceea, anterior injectarii, era necesara efectuarea unui test pentru alergii. Produsele moderne pe baza de colagen aparute in ultimii 3 – 5 ani nu mai au acest dezavantaj si pot fi injectate fara efectuarea testului de sensibilizare la produs.

Acidul hialuronic, toxina botulinica, hidroxiapatita de calciu in medicina estetica

Astazi sunt multi producatori cu sute de substante pe baza de acid hialuronic pe piata mondiala, iar injectarile cu acid hialuronic se fac de la varste foarte tinere, chiar sub 18 ani. Remanenta medie in tesutul uman este de circa 6 luni.

Toxina botulinica este la fel de populara ca acidul hialuronic. In deceniul trecut era cea mai frecventa si cea mai populara procedura, insa a fost depasita de cativa ani de acidul hyaluronic, in principal datorita faptului ca hialuronul este o substanta mult mai usor de tolerat de catre organism pentru ca se gaseste in tesuturile umane si are mult mai putine reactii adverse. In conditiile unei injectari corecte, toxina botulinica este cvasiinofensiva, insa aceasta procedura are mult mai multe riscuri, iar erorile se pot intalni mult mai frecvent si sunt mult mai grave. Remanenta medie in tesutul uman este de circa 6 luni.

Hidroxiapatita de calciu – aparuta de circa 10 ani pe piata cu utilizare estetica, insa folosita de peste 20 de ani in medicina (radiologie, stomatologie, chirurgie buco-maxilo-faciala). Remanenta medie in tesutul uman este de circa 15 luni.

Alte substante utilizate in medicina estetica (silicon, acid polilactic, extrase din alge)

Siliconul este printre primele substante care au aparut pe piata (acum circa 20 de ani), insa astazi e utilizat din ce in ce mai putin (colagenul si siliconul reprezinta impreuna doar 5-7% din totalitatea procedurilor). Folosirea siliconului s-a inspirat din utilizarea lui sub forma implanturilor pentru mamoplastie, insa din cauza efectelor adverse de tip ruptura a implantului au fost folosite din ce in ce mai putin. Exista pe piata, in afara de varietatea solida a produselor pe baza de silicon si produse care folosesc silicon lichid sau sub forma uleioasa (silicon-oil).

Siliconul solid prezinta dezavantajul faptului ca are o consistenta superioara celei a tesutului uman si in timp devine vizibil inestetic, cat si faptul ca necesita incizie pentru a fi introdus, iar odata cu modificarile gravitationale ce apar prin inaintarea in varsta, implantul poate sa nu mai fie la locul potrivit, ci mai sus sau in lateral, determinand un aspect inestetic, cat si necesitatea extragerii sale, printr-o noua manevra invaziva. Silicon-oil nu are dezavantajul consistentei si are o remanenta medie in tesutul uman de circa 18 – 36 de luni. Silicon-oil se injecteaza in mai multe sesiuni spatiate, la circa 3-5 saptamani, iar la primele injectari poate sa nu se observe niciun efect de umplere.

El declanseaza stimularea puternica de colagen in tesutul gazda, pe langa efectul de ocupare de spatiu, iar aceasta se manifesta incepand cu 2 luni si este maxima la 6 luni dupa terminarea procedurii. Pot avea loc intre 3-4 si maximum 6-8 sesiuni de injectare si, daca este nevoie, dupa 8 luni de repaus se pot relua sedintele. Injectarea de silicon-oil se face picatura cu picatura si, de aceea, el poate fi utilizat si pentru estomparea cicatricilor post-varicela sau acnee care sunt foarte dificil de tratat. Acestea se amelioreaza in sesiuni multiple spatiate, la 2 luni, in care se folosesc cantitati foarte mici de substanta la fiecare sedinta.

In momentul alegerii substantei cu care lucreaza, pe langa preferinte, eficienta, remanenta, medicul trebuie sa aiba in vedere aspectul foarte important al acreditarii substantei respective si al aprobarii folosirii ei ; in primul rand al tarii de unde provine si apoi, al aprobarii de catre organismele de resort din Comunitatea Europeana (CE), cat si aprobarea ce catre FDA (Food and Drug Administration) din SUA, care este considerata una dintre cele mai severe si corecte agentii pe plan mondial.