Sănătatea orală – o condiție importantă pentru prevenția, diagnosticul și tratamentul patologiei sistemice. Partea I

Sănătatea orală este esențială pentru prevenirea, diagnosticarea și tratarea patologiilor sistemice. În România, ratele mortalității prevenibile și tratabile sunt semnificativ mai mari față de media UE, iar adresabilitatea scăzută la medicul stomatolog contribuie la probleme grave de sănătate orală. Parodontita este asociată cu afecțiuni cardiovasculare, diabet și cancer, motiv pentru care CMSR a evidențiat preocuparea față de incidența cancerului oral, susținând prevenția și diagnosticarea timpurie.

Context

            Speranța de viață în România a fost a treia cea mai scăzută dintre statele membre în 2022, fiind cu 5,4 ani sub media UE. Tot în 2022, speranța de viață în România a fost de 71,5 ani pentru bărbați și, respectiv, 79,3 ani pentru femei – un decalaj de gen mai mare decât media UE (bărbații trăiesc cu 7,8 ani mai puțin decât femeile, comparativ cu un decalaj de gen de 5,4 ani la nivelul UE). Acest lucru este asociat cu o expunere mai mare la factori de risc în rândul bărbaților, precum fumatul și consumul excesiv de alcool [1].

Atât ratele mortalității tratabile, cât și cele prevenibile din România depășesc cu mult mediile UE. Mortalitatea din cauze tratabile este determinată de bolile cardiace ischemice, pneumonie și accident vascular cerebral și de afecțiunile asociate consumului de alcool.

Conform datelor EU-SILC [1], în România nevoile medicale care nu au putut fi rezolvate sunt de peste două ori mai mari decât media UE (2,2%). Principalul factor determinant sunt costurile, deși și lipsa personalului medical reduce disponibilitatea îngrijirilor.

Atât ratele mortalității prevenibile, cât și cele ale afecțiunilor tratabile au crescut brusc în România în 2020, situație care a coincis cu izbucnirea pandemiei de COVID-19, după o decadă de ameliorări lente. Mortalitatea prevenibilă este considerată un indicator al eficacității politicilor de sănătate publică și prevenție, în timp ce mortalitatea din cauze tratabile este un indicator al eficacității sistemului de sănătate. În 2020, au fost înregistrate 358 de decese prevenibile la 100.000 de locuitori, aproape dublu față de media UE (180 la 100.000). Cauzele principale au fost COVID-19, precum și bolile cardiace ischemice și afecțiunile asociate consumului de alcool, care înainte de pandemie au contribuit la mortalitatea prevenibilă. Decesele din cauze tratabile au fost de 235 la 100.000 de locuitori, de 2,5 ori mai mari decât media UE, de 92 la 100.000 (figura 6). Cauzele principale ale deceselor tratabile în România au fost bolile cardiace ischemice, pneumonia și accidentul vascular cerebral.

            Interrelația dintre sănătatea orală și sănătatea sistemică este în prezent bine documentată, fiind în atenția cercetării medicale actuale, cu implicații importante în diagnosticul precoce și abordarea terapeutică.

            România se situează pe penultimul loc în UE în privința consultațiilor stomatologice, cu o medie anuală de 0,3 per capita, față de media europeană de 0,9. Conform unui studiu-pilot realizat de Colegiul Medicilor Stomatologi din România (CMSR) privind situația sănătății orale la nivel național în 2024, adresabilitatea scăzută la medicul stomatolog duce la identificarea tardivă a problemelor de sănătate orală și la costuri crescute în ce privește tratamentul.

Conform studiului realizat de CMSR [3], peste două treimi dintre români au cel puțin o afecțiune orală. Cele mai frecvente afecțiuni sunt cariile dentare cavitare (la 66% dintre copii și 64% dintre adulți), inflamația gingivală (la 35% dintre copii și 57% dintre adulți) și edentațiile neprotezate (la 73% dintre adulți). Cariile cavitare afectează în medie patru dinți per persoană, iar parodontita este prezentă la 38% dintre adulți.

            În studiul asocierilor – boala parodontală și bolile sistemice – s-au pus în evidență mai multe axe funcționale: axa oro-hepatică, oro-renală și oro-cerebrală. În mod specific, boala parodontală a fost asociată cu afecțiunile cardiovasculare, diabetul, sindromul metabolic, obezitatea, tulburările alimentare, bolile hepatice, boala Alzheimer, artrita reumatoidă, complicațiile sarcinii și cancerul.

Mecanismele care stau la baza relației între patologia orală și cea generală includ factori predispozanți și factori agravanți. Cavitatea orală este un mediu microbian extrem de dinamic, adăpostind comunități microbiene diverse, care sunt supuse provocărilor ambientale aproape constante (obiceiurile alimentare care includ diete bogate în grăsimi/consumul de alimente foarte procesate, fumatul, fluxul salivar, forțele masticatorii, introducerea microbilor exogeni, stresul, practicile de igienă orală deficitare sau medicamentele). Compoziția microbiomului oral este modelată de-a lungul vieții de factori care includ genetica gazdei (polimorfism genetic) și transmiterea maternă, disbioza microbiană și bacteriemiile sau un răspuns imunitar alterat al gazdei, care creează condiții pentru dezvoltarea bolilor dentare și parodontale. Aceste asocieri există într-un cadru de bacteriemie cronică, inflamație sistemică și/sau perturbări ale sistemului imunitar.

Sănătatea orală versus boala cardiovasculară

            Boala cardiacă ischemică a fost principala cauză de mortalitate în România în 2020, reprezentând aproximativ 19% din totalul deceselor, și mai mult de jumătate din numărul restului deceselor au fost de cauză cardiovasculară [1].

Boala cardiovasculară este considerată principala cauză de deces în Statele Unite și o cauză majoră de dizabilitate. Având în vedere impactul său economic și social ridicat, corelația dintre boala cardiovasculară și cea parodontală a atras atenția multor cercetători.

            O metaanaliză [4] care a combinat 5 studii de cohortă (86.092 pacienți) a arătat că indivizii cu boală parodontală aveau un risc de 1,14 ori mai mare de a dezvolta boala coronariană, în comparație cu cei din grupul de control, iar un studiu de tip caz-control, efectuat pe 1.423 de pacienți, a arătat un risc chiar și mai mare de a dezvolta boala coronariană (2,22 ori).

            Alte publicații din literatura de specialitate au demonstrat că atât prevalența, cât și incidența bolii cardiovasculare sunt semnificativ crescute la pacienții cu parodontită. S-a pus în evidență și o asociere între lipsa dinților și anticorpii serici împotriva Porfiromonas gingivalis și, de asemenea, între Aggregatibacter actinomycetemcomitans și boala coronariană [5]. Cercetările au confirmat prezența ADN-ului bacterian de la agenții patogeni parodontali, cum ar fi P. gingivalis, Aggregatibacter. actinomycetemcomitans, Prevotella intermedia și T. forsythia. Acesta a fost găsit în plăci aterosclerotice umane, sugerând că acești agenți patogeni orali pot migra din cavitatea orală către alte părți ale corpului [6,7].

            Mai recent, studii pe un model animal de ateroscleroză, folosind șoareci hiperlipidemici infectați cu P. gingivalis și Treponema denticola, au demonstrat că infecția cu aceste bacterii este asociată cu pierderea osoasă alveolară și ateroscleroza aortică [8]. După infecția orală, P. gingivalis și T. denticola au indus un răspuns imun sistemic, iar ADN-ul genomic bacterian a fost găsit în epiteliul oral, aortă și organele sistemice [9,10]. De asemenea, s-a demonstrat că prin intermediul veziculelor sale externe de membrană, Porfiromonas. gingivalis poate induce agregarea plachetară în probele umane, putând fi responsabil pentru formarea trombului in vivo [11]. Mai mult, infecția cu Chlamydia pneumoniae a fost asociată cu un risc crescut de dezvoltare a aterosclerozei [12], ceea ce ar putea oferi un alt mecanism prin care agenții patogeni din cavitatea orală contribuie la ateroscleroză.

            În concluzie, mai mulți agenți patogeni orali sunt asociați cu un risc mai mare de boală cardiovasculară la oameni, existând ipoteza ca infecția cu agenții patogeni orali să ducă la această boală.

În 2022, în ciuda faptului că accidentul vascular cerebral și infarctul miocardic erau o cauză principală de afecțiuni tratabile și mortalitate prevenibilă în România, mortalitatea la 30 de zile după admiterea în spital pentru un accident vascular cerebral era de 5,4 la 100 de pacienți cu vârsta de cel puțin 45 de ani. Astfel, nivelurile ridicate de mortalitate prevenibilă, asociate accidentelor vasculare cerebrale și infarctelor miocardice, ar putea avea legătură mai degrabă cu dificultatea accesului la îngrijiri medicale (în special, îngrijirea ambulatorie și produsele farmaceutice ambulatorii), decât cu deficiențele survenite în calitatea îngrijirilor oferite în spital.

Infecțiile tractului respirator și pneumonia

            Pneumonia este o cauză semnificativă de morbiditate și mortalitate la pacienții de toate vârstele, în special la cei vârstnici și imunocompromiși. Infecțiile pulmonare pot fi cauzate de bacterii, fungi, virusuri și paraziți. Cavitatea orală, în special saliva și placa dentară la pacienții cu boală parodontală, este o sursă pentru acumularea și răspândirea agenților patogeni în căile respiratorii inferioare.

            Agenții patogeni respiratori izolați din placa dentară și din fluidul de lavaj bronhoalveolar de la aceiași pacienți din unitatea de terapie intensivă s-au dovedit a fi genetic identici, ceea ce întărește ideea că placa dentară ar putea servi drept rezervor semnificativ pentru agenții patogeni respiratori [13]. De fapt, indivizii cu parodontită au un risc de trei ori mai mare de a dezvolta pneumonie nozocomială, comparativ cu pacienții fără parodontită [14]. Într-un model de infecție intratraheală la șoareci, P. gingivalis a fost responsabil pentru răspunsuri inflamatorii persistente în plămâni, implicând recrutarea celulară și producția de citokine proinflamatorii [15]. Interesant este că un studiu cu 40 de subiecți supuși intubației orotraheale a arătat cantități mari de A. actinomycetemcomitans, P. gingivalis și T. forsythia la pacienți cu dinți sau fără dinți, sugerând că mediul oral, chiar și fără dinți, prezintă condiții favorabile pentru acumularea bacteriană patogenă [16].

            Agenții patogeni orali comuni, F. nucleatum și F. necrophorum, s-au dovedit a cauza o afecțiune distinctă, care începe cu faringită și duce la o infecție a tractului respirator numită sindromul Lemierre [17,18]. Aceste studii sugerează că Fusobacterium este un potențial agent patogen al plămânilor și că ar trebui luat în considerare când se investighează complicațiile căilor respiratorii. C. pneumoniae este bine studiată ca agent patogen respirator și a fost asociată cu astm, bronșită și boala pulmonară obstructivă cronică [19]. Acest agent patogen a fost găsit și în cavitatea orală [20,21] și ar putea probabil să se transloce din cavitatea orală către căile respiratorii inferioare, de unde ar putea să se răspândească sistemic în alte situri, cum ar fi splina, inima și aorta, prin monociți în circulația sangvină, așa cum sugerează un model de șoarece [22].

            Împreună, aceste studii demonstrează că o cavitate orală nesănătoasă poate predispune la infecții respiratorii și sugerează că agenții patogeni orali sau non-orali prezenți în cavitatea orală ar putea contribui la bolile respiratorii

            Odată cu recenta pandemie de sindrom respirator acut sever coronavirus 2 (boala coronavirus 2019), conexiunea orală și sistemică a ajuns din nou în prim-plan. Se știe că virusul are o abilitate specifică de a pătrunde în cavitatea orală, deoarece limba are receptorul enzimei de conversie a angiotensinei 2, care este receptorul principal pentru sindromul respirator acut sever coronavirus 2. Printre simptomele cunoscute s-a numărat pierderea gustului, care afectează limba și cavitatea orală. Alte simptome raportate includ fracturarea dinților și implanturilor, precum și creșterea frecvenței strângerii și frecării dinților, posibil legate de stresul provocat de pandemie. Astfel, degradarea rapidă a țesuturilor orale/dentare, parodontale și periimplantare observată poate fi rezultatul unui mecanism direct asociat efectelor virusului SARS-CoV-2 asupra proceselor inflamatorii și de vindecare a rănilor din cavitatea orală sau ca urmare a stresului cronic. Acesta din urmă poate apărea sub forma unei sarcini sau suprasarcini alostatice de stres cronic, contribuind probabil la degradarea rapidă/pierderea țesuturilor prin mai multe mecanisme (neuroendocrine, inflamatorii modificate sau procese de vindecare a rănilor). Răspunsurile neuroendocrine, cardiovasculare, neuroenergetice și emoționale care devin activate în mod persistent determină un flux sangvin alterat în arterele coronariene și cerebrale, hipertensiune arterială, aterogeneză, disfuncție cognitivă și stare depresivă, accelerând progresia bolii. Aceste răspunsuri și mecanisme pot afecta sănătatea orală.

Sănătatea orală versus cancerul oral și colorectal

            În 2022, mortalitatea din toate tipurile de cancer a reprezentat în România unul din șase decese (16,7%). Dintre decesele atribuite cancerului, cancerul pulmonar este cea mai frecventă cauză de deces, urmat de cancerul colorectal și cancerul de sân.

            Cancerul este responsabil pentru unul din patru decese anual, costând S.U.A. aproximativ 100 de miliarde de dolari în îngrijiri medicale. La începutul anilor 1990, Helicobacter pylori a fost recunoscut ca agent cauzator al cancerului gastric uman, devenind primul patogen bacterian major asociat cu cancerul uman.

O metaanaliză care a inclus 3.183 de subiecți [23] a arătat că pacienții cu boală parodontală au o susceptibilitate crescută spre cancerul oral. Studii mai recente au găsit o corelație pozitivă între boala parodontală și cancerul pancreatic, de cap și gât, sau pulmonar [24]. Un alt studiu a examinat un milion de cazuri de asigurare selectate aleatoriu în Taiwan și a constatat că pacienții din cohorta cu parodontită au prezentat un risc mai mare de a dezvolta cancer față de cei din cohorta cu gingivită [25]. Mai mult, patogenul parodontal P. gingivalis a fost găsit la niveluri semnificativ ridicate la pacienții cu carcinom scuamos oral (OSCC) și carcinom scuamos esofagian (ESCC) [26], dar nu în mucoasa sănătoasă [27]. Rolul potențial al agenților patogeni parodontali în inducerea cancerului oral a fost confirmat într-un model animal de carcinogeneză chimică specifică [28]. Agenții patogeni orali, în special P. gingivalis și F. nucleatum, au fost corelați pozitiv cu dezvoltarea cancerului oral, sugerând că ar putea fi biomarkeri pentru stadiile incipiente ale bolii sau chiar ținte pentru prevenirea cancerului oral la oameni.

            Carcinomul colorectal (CRC) este a patra cauză principală de decese cauzate de cancer la nivel mondial și a fost asociat cu o abundență mare de F. nucleatum și Clostridium difficile în microbiota intestinală a pacienților cu carcinom colorectal [29]. F. nucleatum oral ar putea migra și coloniza tractul intestinal uman, cauzând infecții inflamatorii dăunătoare. În plus, F. nucleatum a fost găsit în număr mai mare în adenoamele colonice umane, comparativ cu țesuturile înconjurătoare, și în probele de scaun de la pacienții cu CRC, comparativ cu subiecții fără CRC [30]. În rezumat, aceste date indică faptul că F. nucleatum favorizează un microambient proinflamator, care poate contribui la progresia neoplaziei în secvența adenom – carcinom colorectal.

            Disbioza orală (un dezechilibru în compoziția florei microbiene orale) este analizată în cercetările care leagă parodontita de cancerele orale, gastrointestinale, pulmonare, mamare, de prostată și uterine. Având în vedere asocierile dintre microbii orali și cancer, antimicrobienele, peptidele antimicrobiene (cu proprietăți anticancerigene cunoscute), probioticele pot fi instrumente promițătoare pentru prevenirea și tratarea cancerelor, vizând atât microbii, cât și procesele asociate carcinogenezei. Aceste descoperiri reprezintă o nouă paradigmă în patogeneza și tratamentul cancerului, axată pe microbiomul oral și terapiile antimicrobiene.

Radiografia sănătății orale a românilor, conform studiului efectuat de CMSR [3]

            Conform studiului CMSR, două treimi dintre români au cel puțin o afecțiune orală. Cele mai frecvente afecțiuni sunt cariile dentare cavitare (la 66% dintre copii și 64% dintre adulți), inflamația gingivală (la 35% dintre copii și 57% dintre adulți) și edentațiile neprotezate (la 73% dintre adulți). Cariile cavitare afectează în medie patru dinți per persoană, iar parodontita este prezentă la 38% dintre adulți. Infecțiile dentare acute și anomaliile dento-maxilare sunt de asemenea frecvente, dar accesarea serviciilor de urgență este redusă, mulți pacienți preferând automedicamentația.

            Consultațiile regulate sunt considerate importante de 92% dintre respondenți, însă doar 44% au fost la un control de rutină în ultimul an. Există o nevoie semnificativă de servicii stomatologice, inclusiv de urgență și decontate de CNAS, de care beneficiază doar 32% dintre adulți, iar nivelul de informare despre sănătatea orală este redus, 35% dintre respondenți considerându-se puțin informați.

            De asemenea, conform unei decizii luate recent în cadrul unei ședințe a Biroului Executiv al Colegiului Medicilor Stomatologi din România, Comisia profesional-științifică și de învățământ lucrează la elaborarea unei metodologii privind detectarea cazurilor de cancer oral și crearea unei baze de date pentru comunicarea între membri.

„Investițiile în prevenție, educație și accesibilitatea serviciilor stomatologice sunt esențiale pentru a îmbunătăți sănătatea orală și, implicit, sănătatea generală a populației. Este vital ca toți factorii implicați, de la autorități la profesioniști din domeniul sănătății și până la fiecare individ în parte, să colaboreze pentru a atinge acest obiectiv comun. La nivelul conducerii CMSR, a fost analizată evoluția îngrijorătoare a incidenței cazurilor de cancer oral, urmând ca prin dialog cu autoritățile competente, comunitatea medicilor stomatologi să poată fi inclusă în eforturile de detectare și semnalare cât mai precoce a acestor cazuri, element esențial în creșterea șanselor de supraviețuire și tratare”, a declarat dr. Florin Lăzărescu, Președintele CMSR.

            Totodată, CMSR colaborează cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CAS) și are în vedere problemele legate de bugetul alocat pentru serviciile stomatologice și dificultățile întâmpinate de medicii stomatologi în derularea contractelor pe care le au cu Casele Județene de Asigurări de Sănătate. În dialogul cu CNAS, CMSR susține actualizarea tarifelor și extinderea numărului de manopere decontate, precum și majorarea graduală a plafonului alocat serviciilor stomatologice. Totodată, se are în vedere posibilitatea introducerii sistemului de coplată, astfel încât mai mulți medici stomatologi să fie atrași să încheie contracte cu CAS și, implicit, să crească numărul pacienților care să beneficieze de servicii medicale. Acest lucru este esențial pentru asigurarea îmbunătățirii stării de sănătate orală a românilor și pentru susținerea medicinei preventive.

Pentru ABONAMENTE și CREDITE DE SPECIALITATE click AICI!

Referințe bibliografice:

1. Country Health Profile, 2023 https://www.oecd.org/en/publications/romania-country-health-profile-2023_f478769b-en.html;
2. Kapila YL. Oral health’s inextricable connection to systemic health: Special populations bring to bear multimodal relationships and factors connecting periodontal disease to systemic diseases and conditions. Periodontol. 2000. 2021; 87:11–16. https://doi.org/10.1111/ prd.12398;
3. CMSR.ro – Studiu Sanatate Orala, cmsr.ro/wp-content/uploads/2024/06/CMSR-Studiu-național-asupra-sănătății-oro-dentare-a-românilor-1.pdf;
4. Bahekar AA, Singh S, Saha S, Molnar J, Arora R. The prevalence and incidence of coronary heart disease is significantly increased in periodontitis: a meta-analysis. Am Heart J. 2007; 154:830–837. [PubMed] [Google Scholar];
5. Pussinen PJ, Jousilahti P, Alfthan G, Palosuo T, Asikainen S, Salomaa V. Antibodies to periodontal pathogens are associated with coronary heart disease. Arterioscler Thromb Vasc Biol. 2003; 23:1250–1254. [PubMed] [Google Scholar];
6. Haraszthy VI, Zambon JJ, Trevisan M, Zeid M, Genco RJ. Identification of periodontal pathogens in atheromatous plaques. J Periodontol. 2000; 71:1554–1560. [PubMed] [Google Scholar];
7. Nakano K, Inaba H, Nomura R, Nemoto H, Takeda M, Yoshioka H. Detection of cariogenic Streptococcus mutans in extirpated heart valve and atheromatous plaque specimens. J Clin Microbiol. 2006; 44:3313–3317. [PMC free article] [PubMed] [Google Scholar];
8. Chukkapalli SS, Rivera MF, Velsko IM, Lee JY, Chen H, Zheng D. Invasion of oral and aortic tissues by oral spirochete Treponema denticola in ApoE (-/-) mice causally links periodontal disease and atherosclerosis. Infect Immun. 2014; 82:1959–1967. [PMC free article] [PubMed] [Google Scholar];
9. Velsko IM, Chukkapalli SS, Rivera MF, Lee JY, Chen H, Zheng D. Active invasion of oral and aortic tissues by Porphyromonas gingivalis in mice causally links periodontitis and atherosclerosis. PLoS One. 2014; 9 [PMC free article] [PubMed] [Google Scholar];
10. Slocum C, Coats SR, Hua N, Kramer C, Papadopoulos G, Weinberg EO. Distinct lipid a moieties contribute to pathogen-induced site-specific vascular inflammation. PLoS Pathog. 2014; 10 [PMC free article] [PubMed] [Google Scholar];
11. Herzberg MC, Meyer MW. Effects of oral flora on platelets: possible consequences in cardiovascular disease. J Periodontol. 1996; 67:1138–1142. [PubMed] [Google Scholar];
12. Campbell LA, Rosenfeld ME. Infection and atherosclerosis development. Arch Med Res. 2015; 46:339–350. [PMC free article] [PubMed] [Google Scholar];
13. Heo SM, Sung RS, Scannapieco FA, Haase EM. Genetic relationships between Candida albicans strains isolated from dental plaque, trachea, and bronchoalveolar lavage fluid from mechanically ventilated intensive care unit patients. J Oral Microbiol. 2011; 3:6362. [PMC free article] [PubMed] [Google Scholar];
14. Gomes-Filho IS, de Oliveira TF, da Cruz SS, Passos-Soares Jde S, Trindade SC, Oliveira MT. Influence of periodontitis in the development of nosocomial pneumonia: a case control study. J Periodontol. 2014; 85:e82–e90. [PubMed] [Google Scholar];
15. Hajishengallis G, Wang M, Bagby GJ, Nelson S. Importance of TLR2 in early innate immune response to acute pulmonary infection with Porphyromonas gingivalis in mice. J Immunol. 2008; 181:4141–4149. [PMC free article] [PubMed] [Google Scholar];
16. Porto AN, Borges AH, Rocatto G, Matos FZ, Borba AM, Pedro FL. Periodontal and microbiological profile of intensive care unit inpatients. J Contemp Dent Pract. 2016; 17:807–814. [PubMed] [Google Scholar];
17. Sonti R, Fleury C. Fusobacterium necrophorum presenting as isolated lung nodules. Respir Med Case Rep. 2015; 15:80–82. [PMC free article] [PubMed] [Google Scholar];
18. Williams MD, Kerber CA, Tergin HF. Unusual presentation of Lemierre’s syndrome due to Fusobacterium nucleatum. J Clin Microbiol. 2003; 41:3445–3448. [PMC free article] [PubMed] [Google Scholar];
19. Roulis E, Polkinghorne A, Timms P. Chlamydia pneumoniae: modern insights into an ancient pathogen. Trends Microbiol. 2013; 21:120–128. [PubMed] [Google Scholar];
20. Mantyla P, Stenman M, Paldanius M, Saikku P, Sorsa T, Meurman JH. Chlamydia pneumoniae together with collagenase-2 (MMP-8) in periodontal lesions. Oral Dis. 2004; 10:32 [PubMed] [Google Scholar];
21. Filardo S, Di Pietro M, Schiavoni G, Minniti G, Ortolani E, Romano S. Chlamydia pneumoniae clinical isolate from gingival crevicular fluid: a potential atherogenic strain. Front Cell Infect Microbiol. 2015; 5:86. [PMC free article] [PubMed] [Google Scholar];
22. Yamaguchi H, Oshio I, Osaki T, Kurata S, Yamamoto Y, Kamiya S. Development of diabetes in non-obese diabetic mice promotes Chlamydia pneumoniae dissemination from lung to peripheral blood. Int J Exp Pathol. 2006; 87:121–129. [PMC free article] [PubMed] [Google Scholar];
23. Yao QW, Zhou DS, Peng HJ, Ji P, Liu DS. Association of periodontal disease with oral cancer: a meta-analysis. Tumour Biol. 2014; 35:7073e7;
24. Michaud DS, Fu Z, Shi J, Chung M. Periodontal disease, tooth loss, and cancer risk. Epidemiol Rev. 2017; 39:49e58;
25. Wen BW, Tsai CS, Lin CL, Chang YJ, Lee CF, Hsu CH, et al. Cancer risk among gingivitis and periodontitis patients: a nationwide cohort study. QJM 2014; 107:283e90;
26. Inaba H, Sugita H, Kuboniwa M, Iwai S, Hamada M, Noda T, et al. Porphyromonas gingivalis promotes invasion of oral squamous cell carcinoma through induction of proMMP9 and its activation. Cell Microbiol. 2014; 16:131e45;
27. Gao S, Li S, Ma Z, Liang S, Shan T, Zhang M, et al. Presence of Porphyromonas gingivalis in esophagus and its association with the clinicopathological characteristics and survival in patients with esophageal cancer. Infect Agent Cancer. 2016; 11:3;
28. Binder Gallimidi A, Fischman S, Revach B, Bulvik R, Maliutina A, Rubinstein AM, et al. Periodontal pathogens Porphyromonas gingivalis and Fusobacterium nucleatum promote tumor progression in an oral-specific chemical carcinogenesis model. Oncotarget. 2015; 6:22613e23;
29. Fukugaiti MH, Ignacio A, Fernandes MR, Ribeiro Junior U, Nakano V, Avila-Campos MJ. High occurrence of Fusobacterium nucleatum and Clostridium difficile in the intestinal microbiota of colorectal carcinoma patients. Braz J Microbiol. 2015; 46:1135e40;
30. Kostic AD, Chun E, Robertson L, Glickman JN, Gallini CA, Michaud M, et al. Fusobacterium nucleatum potentiates intestinal tumorigenesis and modulates the tumor-immune microenvironment. Cell Host Microbe. 2013; 14:207e15.

Luminita Oancea

Medic primar Stomatologie Generală, Medic primar Protetică Dentară, Lector universitar, Facultatea de Stomatologie, UMF „Carol Davila”, Vicepreședinte Colegiul Medicilor Stomatologi din România (CMSR)