1 din 10 copii din România riscă să aibă tulburări de respirație în timpul somnului

Aproximativ 9,6% dintre copiii din țara noastră se pot confrunta cu probleme de respirație în timpului somnului, potrivit primului studiu efectuat în acest sens la nivel național. Situația este una foarte gravă, având în vedere că lipsa unui somn de calitate are implicații importante asupra creșterii și dezvoltării celor mici.

Recunoscute ca fiind prevalente la adulți, tulburările de respirație din timpul somnului (TRS) afectează un număr îngrijorător de mare de copii. „Datele studiului nostru au relevat că 9,6% dintre copiii din România, cu vârste cuprinse între 1,5 și 18 ani, riscă să dezvolte tulburări de respirație în timpul somnului, dintre care forma cea mai severă este apneea obstructivă (SASO)”, a declarat dr. Mihaela Oros, președintele Asociației pentru Tulburările de Somn la Copii și Adolescenți, autorul primului raport privind incidența TRS în rândul copiilor din România.

Sforăitul, unul dintre semnalele de alarmă

Principalele simptome care semnalează existența unei tulburări de respirație în somn sunt, în timpul nopții, sforăitul puternic și des, somnul agitat, în poziții anormale (cu capul în afara patului sau rezemați pe mai multe perne), coșmarurile, transpiraţiile abundente, enurezisul. Pe parcursul zilei, copiii afectați de aceste probleme prezintă dureri de cap, în special dimineața, nu se pot concentra la școală, sunt irascibili sau chiar agresivi. „Comparativ cu adulții cu SASO, copiii care nu dorm bine sunt mult mai rar somnolenţi. În cazul lor, lipsa somnului de calitate poate să nu fie caracterizată prin oboseală, reprize de căscat, ci prin iritabilitate, toleranţă scăzută la frustrare sau chiar apariţia de deficite neurocognitive (memoria, învățarea) sau comportamentale (agresivitate şi impulsivitate crescute)”, a declarat prof. dr. Florin Dumitru Mihălțan, președintele Societății Române de Pneumologie.

Impactul tulburărilor de somn, mai mult decât important

Deoarece somnul este fundamental pentru buna dezvoltare și creștere a copiilor, la fel de important ca respirația și alimentația, atunci când cantitatea și calitatea lui nu sunt în parametrii normali, consecințele sunt unele foarte grave.

Printre acestea, specialiștii au enumerat:

• afectarea funcțiilor cognitive
• scăderea imunității (răceli și otite frecvente)
• diminuarea eliberării de hormon de creștere
• disfuncții metabolice (dislipidemie, hipertensiune, rezistență la insulină)
• subponderalitate sau supraponderalitate
• simptome neurologice
• anxietate crescută sau chiar depresie

SASO, nu ADHD

Recent, la nivel mondial, au fost făcute progrese și în privința consecințelor neurocognitive și comportamentale la copiii cu apnee în somn. Copiii cu tulburări de respirație în timpul somnului prezintă, adesea, probleme de atenție și comportament similare celor observate în cazul copiilor cu ADHD. „Dacă părinții observă că cei mici sunt hiperactivi sau nu se pot concentra acasă sau la școală, ar trebui să ceară părerea unui medic. În cazul în care, în urma evaluării, nu sunt îndeplinite criteriile pentru diagnosticul ADHD, este recomandată monitorizarea atentă a somnului de către un specialist. Atunci când se constată prezența sforăitului, trebuie efectuată o evaluare polisomnografică nocturnă”, a specificat Jane Thompson, Early Childhood Education Specialist, prezentă la lansarea studiului care a tratat prevalența tulburărilor respiratorii în somn la copiii din România.

Text: Natalia Talmacec