1,6 miliarde de euro se pierd anual in Romania prin frauda din sistemul medical

Romania pierde anual aproximativ 1,6 miliarde de euro din cauza fraudei existente in sistemul medical, sub forma platilor informale efectuate catre personalul medical sau prin inregistrarea unor tratamente care nu au fost efectuate, potrivit datelor prezentate de Paul Vincke, presedinte al Retelei Europene de combatere a coruptiei si fraudei in strainatate (Belgia), in cadrul celei de-a doua zile a conferintei Finantarea Sustenabila a Sistemelor de Sanatate, organizata de Tarus Media.

„In anul 2004, sistemul sanitar romanesc a oferit servicii catre 27 de milioane de persoane asigurate, dintre care doar 19 milioane au putut fi identificate. Costurile aferente nasterii unui copil in Romania ajung chiar pana la 3.000 de euro in plati informale catre personalul medical, la care se mai adauga inca o mie de euro daca este nevoie de o operatie cezariana”, a spus Paul Vincke care a incercat sa dezvolte o colaborare cu autoritatile romane inca din 2004, dar fara ca aceasta sa se materializeze intr-un proiect concret anti-frauda in sanatate.

Potrivit studiilor existente la nivel mondial, risipa resurselor din sanatate este cauzata de frauda si coruptie (in proportie de pana la 19-20%), ineficienta administrativa (17%), erorile si ineficienta furnizorilor de servicii medicale (12%), supraconsumul sau serviciile de sanatate care pot fi evitate (40%), de lipsa coordonarii intre institutiile din sistem (6%) si ingrijirile medicale care ar putea fi prevenite (6%).

Atitudinea profesionistilor din domeniul sanatatii care minimalizeaza existenta fraudei, companiile din industria farma care folosesc licente false sau stimuleaza supraconsumul de antibiotice (de exemplu) si nu fac publice rezultatele exacte ale studiilor clinice, precum si inexistenta unei definitii legale a fraudei si coruptiei reprezinta in opinia lui Paul Vincke tot atatea elemente care intretin pierderile in sistem. „Inainte de a face investitii in sistem, ar trebui sa rezolvati consecintele acestor probleme care produc o scurgere de finantare. In plus, aceste pierderi ar trebui masurate, la fel cum ar trebui masurate costurile si calitatea serviciilor. Odata ce se cunosc, pierderile pot fi tratate ca un element de business si pot fi aplicate solutiile potrivite pentru a le recupera”, a explicat Vincke.

Spitalele sunt depasite ca institutii de sanatate

Spitalele, inventie a secolului 19, incep sa reprezinte o unitate de sanatate depasita, insa mare consumatoare de resurse si ar putea fi punctul de inceput al transformarilor orientate spre o mai mare eficienta in sistemul romanesc de sanatate, considera prof. Niek Klazinga, profesor de Medicina Sociala din cadrul Universitatii din Amsterdam, seful proiectului Health Care Quality Indicator al OECD din Paris. „In secolul 21, spitalele se vor transforma dramatic si va fi tot mai putin nevoie sa concentrati multa tehnologie in aceeasi locatie. Va fi posibil ca ingrijirile de urgenta sa fie acordate in afara spitalelor, in unitati speciale, chiar in ambulante”, a spus Klazinga, mentionand ca, desi in Romania numarul de paturi se afla in scadere, ramane totusi mai mare decat media europeana. Ca urmare a transformarilor viitoare, va exista o nevoie tot mai mare de medici generalisti si vor aparea noi profesii medicale, implicate in gestionarea institutiilor, a mai spus acesta.

Interes crescut al medicilor de familie pentru fonduri europene

Aproximativ 200.000 de euro in fonduri europene sunt disponibili fara cofinantare pentru dotarea cabinetelor, in prezent existand peste 200 de proiecte de acest gen, semn al interesului crescut al medicilor de familie de a profita de oportunitatile financiare ale fondurilor europene, a declarat Aura Raducu, Programme Manager  pentru politici europene in cadrul Comisiei Europene, DG Regio.  „O schema de finantare pentru medicina de familie ar fi binevenita daca ar fi considerata o prioritate de catre Guvern”, a spus Raducu. Domeniul sanatatii reprezinta 2,5% din totalul alocarii de fonduri europene pentru Romania, aproximativ 4-500 milioane de euro, 80% dintre proiecte existand deja. Pe de alta parte, implementarea proiectelor este intarziata. „Vom avea mai putine argumente sa spunem ca avem nevoie de mai mult daca nu consumam nici fondurile acestea”, a explicar Aura Raducu.

Ca reprezentant al initiativelor la nivel european, europarlamentarul Petru Luhan a vorbit despre angajamentul sau de a promova descoperirea Ralucai van Staden (un instrument de diagnosticare a prezentei cancerului in corp printr-o analiza de sange), atragand atentia asupra faptului ca aceasta afectiune cauzeaza o treime dintre decesele din statele UE. Dupa actiunea desfasurata in acest sens la nivel european, va urma o dezbatere legata de combaterea cancerului in Europa in cadrul Parlamentului Romaniei.

Bolile rare in Romania

Prof. dr. Maria Puiu, vicepresedintele Aliantei Nationale pentru Boli Rare din Romania, presedintele Societatii Romane de Genetica, a prezentat situatia accesului la tratament a pacientilor cu boli rare si dificultatile cu care acestia se confrunta, in conditiile in care costul ridicat al tratamentului limiteaza accesul pacientilor. Ea a subliniat necesitatea ca Asociatia Pacientilor sa fie consultata de autoritati in cazul deciziilor care privesc pacientii cu boli rare. Bolile rare afecteaza mai putin de cinci din 10.000 de oameni. In prezent, se apreciaza ca exista intre 4.000 – 8.000 de boli rare, ceea ce inseamna ca 7% dintre europeni sufera de o boala rara. „In Romania, exista  4.867 de persoane incadrabile in aceasta patologie, in realitate numarul persoanelor care sufera de o boala rara fiind dublu. Ministerul Sanatatii aloca 45.490 de lei pe an pentru fiecare caz”, a declarat conf. dr. Geza Molnar, consilier personal al Ministerului Sanatatii. Andras Fehervary, director in cadrul Novartis Oncology Europe, a punctat investitiile majore, inclusiv in domeniul studiilor clinice, pe care companiile farmaceutice trebuie sa le realizeze pentru a obtine medicamente pentru boli rare, precum si parteneriatele pe care le deruleaza in alte state cu autoritatile sau cu alte companii farmaceutice pentru a imbunatati accesul pacientilor la tratament.