Criza plasmei sangvine se va resimţi în doi ani

În urma pandemiei cu noul coronavirus, colectarea de plasmă la nivel mondial a scăzut, fapt ce va avea un impact negativ în producția de medicamente derivate din plasmă. Efectul va fi resimțit peste aproximativ 2 ani, având în vedere procesul îndelungat de producție a acestor medicamente, în jur de 7-12 luni, anunţă un comunicat de presă remis redacţiei de către compania bio-farmaceutică globală Takeda.

Alianţă a producătorilor de plasmă pentru găsirea unui tratament împotriva coronavirusului

România este una dintre puţinele ţări europene care nu are propriul mecanism de colectare exclusiv a plasmei, nu a implementat măsuri concrete de acoperire a necesarului național din resurse proprii şi nu are niciun centru de transfuzie acreditat. Ceea ce înseamnă că dacă nu se vor lua măsuri concrete în perioada următoare, ţara noastră ar putea fi lovită în plin de criza plasmei sangvine.

În România, donatorii de plasmă sunt aproape inexistenţi

În ţara noastră, colectarea se face doar ca plasmă recuperată în urma activității de donare de sânge și se folosește doar ca materie primă livrată către spitale pentru utilizare în operații și ATI. Din punct de vedere statistic, din 430.000 de unități de sânge donate se consumă 290.000 de unități pentru transfuzii, iar 140.000 de unități rămân nefolosite din cauza lipsei aparaturii adecvate și a acreditării centrelor de transfuzii la standardele Uniunii Europene.

Efectele secundare şi riscurile donării de plasmă

Din cele 140.000 de unități de sânge nefolosite s-ar fi putut obține 35.000 de litri de plasmă, reprezentând 140 de kg de imunoglobulină, ceea ce înseamnă aproximativ 7 milioane de euro, calculat la un cost de 50 euro pe gram. Chiar dacă este o resursă fundamentală, plasma este insuficient exploatată în România, iar acest lucru se observă din numărul extrem de mic de donatori. Pentru a crește accesul pacienților români la medicamente derivate din plasmă și sânge și a preveni posibile crize viitoare, România trebuie să-și regândească mecanismul de colectare de plasmă, iar măsurile recomandate de Takeda sunt: încurajarea donării la nivelul opiniei publice, acreditarea centrelor de transfuzie la nivelul standardelor internaționale, dotarea infrastructurilor specifice de colectare și identificarea celor mai bune soluții locale pe termen mediu și lung.